Vor plăti generaţiile viitoare pentru gazele cumpărate prea scump acum de la ruşi?

Creşterea dramatică a pre­ţurilor gazelor şi electricităţii obligă guvernele din Europa să ia în discuţie acordarea a miliarde de euro sub formă de ajutoare pentru gospodării şi furnizori afectaţi pe fondul intensificării temerilor privind o adâncire a crizei energetice în iarnă, acestea urmând să se adauge datoriilor acumulate în criza generată de pandemie.

Miniştrii energiei din UE se vor reu­ni în această săptămână pentru a dis­cuta reacţiile naţionale faţă de creş­terea puternică a preţurilor gazelor pe fondul temerilor că aceasta va pune în pericol redresarea eco­no­mică şi submina planurile Bruxelles-ului privind reforme verzi ambiţioase, dar costisitoare, notează Financial Times.

Italia este aşteptată să anunţe un pachet de susţinere de ordinul miliardelor de euro pentru gospo­dării. Potrivit unei surse din cadrul ministerului italian al finanţelor, suma s-ar putea ridica la 4,5 miliarde de euro. Italia a cheltuit deja 1 mi­liard de euro intervenind direct pe piaţa energiei.

Planurile Italiei vin după decizia Spaniei de a folosi profiturile companiilor de energie şi reduceri de taxe pentru consumatori pentru a atenua criza energetică. Franţa a anunţat deja o subvenţie de 100 de euro pentru aproape 6 milioane de gospodării cu venituri reduse.

Equinor, compania petrolieră norvegiană de stat, a anunţat la începutul săptămânii că-şi va creşte livrările de gaze către Europa. Nor­vegia este cel mai mare furnizor de gaze natural pentru UE după Rusia.

Guvernul spaniol a făcut de ase­menea apel la UE pentru cen­tra­lizarea achiziţiilor de gaze naturale. „Statele membre nu ar trebui să fie obligate să vină cu măsuri ad-hoc de fiecare dată când piaţa nu func­ţionează. Producătorii de gaze se com­portă strategic pentru a-şi maximiza profiturile. Ar trebui să acţionăm împreună pentru a nu fi la mâna lor“, se arată într-o scrisoare adresată de Madrid Comisiei Europene.

Creşterea preţurilor gazelor este determinată de scăderea capacităţii de stocare în timpul iernii prelungite din Europa din 2020, cât şi de reducerea exporturilor Rusiei către nord-vestul Europei înaintea lansării controversatului gazoduct Nord Stream 2.

Gazprom, gigantul rus de energie, şi-a respectat toate contractele pe termen lung, dar nu şi-a suplimentat vânzările disponibile prin Ucraina în acest an, permiţând în acelaşi timp facilităţilor de stocare din Europa să atingă niveluri foarte scăzute.

Potrivit S&P, Gazprom a rezervat pe 20 septembrie sub jumătate din capacitatea de transport de gaze naturale oferită de gazoductul Yamal din octombrie, adâncind criza energetică din Europa.

Alexei Miller, CEO-ul Gazprom, anunţa recent că „piaţa asiatică este mai atractivă pentru producători şi investitori“, scrie Financial Times. În primele opt luni ale acestui an, livrările de gaze ruseşti către China au crescut de 2,7 ori anual, atingând 4,73 milioane de tone, menafn.com.

Alte companii de energie au avertizat că nu există soluţii rapide pentru criza europeană. Claudio Descalzi, CEO-ul companiei italiene Eni, declara rcent că guvernele au ales să abordeze problema ofertei de combustibili fosili înaintea cererii, contribuind la deficitul de pe piaţă.