Opinie: Evergrande s-a împrumutat de peste tot, iar lipsa transparenţei a dus la dezastru

Autor: Catalina Apostoiu 23.09.2021

Interesant în legătură cu Evergrande nu este atât magni­tudinea problemelor sale privind datoriile, cât varietatea datoriilor gi­gantului, scrie Matt Levine, editorialist Bloomberg.

Evergrande datorează bani băncilor chineze, fondurilor de hedging străine, iar investitori străini deţin din acţiunile sale. Datorează bani furnizorilor şi investitorilor chinezi individuali. Datorează apartamente cumpărătorilor. Iar investitorii de retail care au cumpărat produse de administrare a avuţiei de la Evergrande sunt de asemenea proprietari Evergrande, pentru că produsele s-au vândut în cadrul clădirilor companiei.

Când o companie mare rămâne fără bani, întrebările de bază sunt cine este plătit şi cine nu este şi ar trebui guvernul să-i plătească datoriile? Aceste întrebări sunt interconectate. Pentru se a răspunde la prima întrebare, în mod normal se analizează structura de capital a companiei.

Însă dacă procesul obişnuit de a răspunde la prima întrebare se sfârşeşte cu un răspuns ca „oameni simpli îşi pierd economiile de-o viaţă“, sau „oamenii cu legături politice pierd tot“, sau „sistemul bancar pierde foarte mulţi bani şi devine subcapitalizat“, sau „preţurile locuinţelor se prăbuşesc“, atunci există un motiv bun pentru ca guvernul să intervină.

Iar dacă guvernul intervine, nu există niciun motiv deosebit pentru a se crede că structura de capital va mai conta.

O mare parte din ce s-a scris despre Evergrande are legătură cu asociaţia cu momentul prăbuşirii Lehman Brothers. Principala lecţie a Lehman este că prăbuşirea unei mari firme interconectate cu un nivel ridicat de îndatorare poate provoca răni economice serioase, iar de la Lehman, autorităţile financiare din SUA şi Europa au depus eforturi pentru reducerea îndatorării, interconnectării şi daunelor.

Însă o altă lecţie este că pentru a reduce riscul sistemic şi posibilitatea unor bailouturi, toată lumea trebuie să ştie cât risc îşi asumă. Riscurile trebuie să vină cu avertismente clare. Lecţia oferită de cazul Lehman este că pentru a preîntâmpina bailouturi guvernamentale trebuie să te asiguri că riscul este asumat de oameni care sunt conştienţi de el şi şi-l pot permite, scrie editorialistul Bloomberg.

Evergrande s-a împrumutat de la absolut toată lumea: bănci, investitori, furnizori, clienţi, angajaţi, şi pare improbabil că toţi aceştia au ştiut în ce se bagă.