Fondurile europene ar trebui să relanseze economia din zona Nord-Est a ţării, dar numai 300 de IMM-uri din şase judeţe au primit finanţare în exerciţiul financiar 2014-2020. Roxana Mircea, Rei Finance Advisors: Şi din PNRR s-au luat din banii pentru IMM-uri şi nu este normal

Autor: Ramona Cornea 24.09.2021

Vasile Asandei, ADR Nord-Est: „Resursa de finanţare nu acoperă toate nevoile. În exerciţiul financiar 2021-2027, suma alocată IMM-urilor va creşte“ François Bloch, BRD: „IMM-urile sunt motoarele economiei româneşti şi trebuie ajutate, sprijinite, trebuie să ştie despre aceste programe, să aibă acces la ele“ Dragoş Pîslaru, europarlamentar: „IMM-urile suportă costuri ascunse: costuri cu un sistem care nu pregăteşte forţa de muncă suficient, costuri legate de infrastructură, de condiţiile de sănătate“.

Fondurile europene ar trebui să relanseze economia din zona de Nord-Est a ţării, dar numai 300 de IMM-uri din şase judeţe au primit finanţare în exerciţiul financiar 2014-2020, a fost una dintre concluziile videoconferinţei ZF/BRD Nord - Est: Tabla Finanţărilor 2021, realizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu BRD Groupe Société Générale.

Conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică, la nivelul regiunii Nord-Est activau mai mult de 65.000 de întreprinderi private mici şi mijlocii, dintre care mai mult de 58.000 sunt microîntreprinderi la nivelul anului 2019, ultimele date disponibile.

„300 de IMM-uri au luat bani în 2014-2020. Resursa de finanţare nu acoperă toate nevoile. Noi finanţăm un tip de proiecte, de o anumită calitate şi anumiţi beneficiari, pe anumite coduri CAEN. Este important ca fiecare beneficiar să ştie unde se încadrează şi cum poate primi finanţare“, a spus Vasile Asandei, director general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Nord-Est.

Nevoia de finanţare a IMM-urilor din regiune este una foarte mare, astfel că programele de finanţare ale ADR Nord-Est înregistrează solicitări şi de 2000% faţă de bugetul alocat, după cum spune Asandei.

„În exerciţiul financiar 2021-2027, suma alocată IMM-urilor va creşte, va fi de circa 500 mil. euro, ceea ce înseamnă că un număr mai mare de firme va beneficia de finanţare“, adaugă el.

François Bloch, CEO al BRD Groupe Société Générale, a subliniat nevoia de sprijin pentru IMM-urile locale şi crede că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă ar putea fi un program care să ajute cu această nevoie, alături de celelalte programe de finanţare prin fonduri europene.

„Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă poate fi una dintre marile şanse ale României pentru a-şi creşte dezvoltarea, alături de celelalte programe naţionale de dezvoltare. În acest mediu, IMM-urile sunt motoarele economiei româneşti şi trebuie ajutate, sprijinite, trebuie să ştie despre aceste programe, să aibă acces la ele“, a spus François Bloch în cadrul videoconferinţei.

De asemenea, europarlamentarul Dragoş Pîslaru menţionează şi el nevoia IMM-urilor de fonduri europene, dar şi cea de consultanţi pe fonduri europene care să ajute antreprenorii să înţeleagă beneficiile generale ale politicilor europene de sprijin în această perioadă. „Discutăm despre bani, dar şi mai mult de atât. IMM-urile suportă costuri ascunse: costuri cu un sistem care nu pregăteşte forţa de muncă suficient şi trebuie să reinvestească, costuri legate de infrastructură, costuri legate de condiţiile de sănătate, care nu sunt întotdeauna adecvate, iar toate acestea sunt destul de mari, semnificative.“

„În această perioadă, pe lângă finanţările clasice, avem PNRR care are ca scop diminuarea acestor costuri şi care oferă IMM-urilor o şansă să intre în avangardă“, a subliniat Pîslaru.

Ficu Anghel, directorul general adjunct al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), afirmă că instituţia pe care o conduce va lansa 14 măsuri de sprijin pentru antreprenori în următoarea perioadă.

„În viitorul apropiat, în următoarela 30-40 zile, vom avea 14 măsuri lansate către potenţialii beneficiari . În momentul acesta sunt două măsuri pentru fermele mici şi tinerii fermieri, ele sunt deschise, se depun proiecte destul de multe. Aici fermele mici pot accesa fonduri de până la 15.000 de euro, iar tinerii fermieri pot lua până la 70.000 de euro. Aceste proiecte sunt unele forfetare, adică ei primesc 75% din valoarea planului de afaceri pe care îl depun, după depunerea contractului de finanţare, în prima lună. Este o măsură foarte uşor de implementat“, a explicat el.

De asemenea, în cadrul măsurilor de sprijin lansate de AFIR va fi o categorie de proiecte pentru fermele mari, cu finanţare de până la 1,5 mil. euro, care vizează modernizarea exploataţiilor agricole, precum şi o măsură pentru procesarea şi marketingul produselor agricole, respectiv partea de procesare.

Continuarea videoconferinţei ZF/BRD Nord-Est: Tabla Finanţărilor 2021 o veţi putea citi în Ziarul Financiar de luni, 27 septembrie.

 

François Bloch, CEO, BRD Groupe Société Générale

► În 2018, am scris un articol despre cum văd România peste 20 de ani. Atunci am scris că România trebuie să se îndrepte către un nou proiect naţional, cu o integrare mai profundă în UE, acoperind lipsurile care despart ţara de statele din Europa de Vest. De atunci, am avut pandemia de COVID-19, dar cred că acest evenimente a fost punctul de pornire pentru cel mai important plan construit vreodată pentru a finanţa dezvoltarea din Europa şi din România -  PNRR.

► Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă poate fi una dintre marile şanse ale României pentru a-şi creşte dezvoltarea, alături de celalalte programe naţionale de dezvoltare. În acest mediu, IMM-urile sunt motoarele economiei româneşti şi trebuie ajutate, sprijinite, trebuie să ştie despre aceste programe, să aibă acces la ele.

► Ce trebuie să facem este să deschidem şi mai mult uşa spre această oportunitate imensă, să ajutăm să explicăm programul, să spunem ce trebuie făcut şi ce nu trebuie făcut şi să aratăm exemple de companii care au avut succes datorită acestor programe de finanţare europeană.

► BRD a fost implicată în implementarea multor programe din 2003 şi continuăm să o facem. Avem programe dedicate, echipe specializate şi oferim toate tipurile de cofinanţare şi sprijin în cadrul acestor programe.  De exemplu, dacă luăm programul IMM Invest, de la implementarea lui în 2020, am aprobat credite de puţin sub 2 miliarde lei. Vom continua acest sprijin, care are drept principala ţintă IMM-urile.

► ESG – acest subiect este atât o constrângere, cât şi o oportunitate, dar trenul a plecat din gară şi nu se va mai întoarce. Spun des echipelor mele şi o spun şi aici: este o pierdere de timp să ne plângem despre constrângeri, ar trebui să ne mobilizăm timpul, resursele şi eforturile pentru a identifica şi a profita de oportunităţi. Dacă sunteţi pregătiţi să faceţi acest lucru, BRD este pregătită să vă sprijine şi să ajute în această călătorie.

 

Dragoş Pîslaru, europarlamentar

► IMM-urile suportă costuri ascunse: costuri cu un sistem care nu pregăteşte forţa de muncă suficient şi trebuie să reinvestească, costuri legate de infrastructură, costuri legate de condiţiile de sănătate, care nu sunt întotdeauna adecvate, iar toate acestea sunt destul de mari. 

► În această perioadă, pe lângă finanţările clasice, avem PNRR care are ca scop diminuarea acestor costuri. Dintre cele 80 mld euro, între 12-15 mld euro se poate duce direct la IMM-uri.

► PNRR vine şi pentru a poziţiona România în avangardă, de a urma nişte tendinţe care se întâmplă la nivel european. Europa vrea să îşi reanalizeze şi restructureze lanţurile valorice pentru a nu mai fi dependentă de blocurile comerciale terţe. Vom avea oportunitatea să reclădim modul în care se produce valoare adăugată.

 

Ficu Anghel, director general adjunct, AFIR

► AFIR are opt centre regionale şi 43 de oficii judeţene, deci în fiecare judeţ există o entitate care transmite, preia mesajele şi se ocupă de implementare.

► Componenta naţională a măsurii pentru instalarea tinerilor fermieri, Măsura 6.1, are solicitări de 300%-400%. Componenta naţională primeşte solicitări de 500%-600%, adică în primele două luni finalizăm toate fondurile.

► Tinerii fermieri, fermele de subzistenţă, aici avem cea mai mare cerere. Mai degrabă ne-au rămas bani pentru proiectele mari, cele de milioane de euro.

► Mai avem o categorie de proiecte pentru fermele mari, cu finanţare de până la 1,5 mil. euro, pentru modernizarea exploataţiilor agricole, precum şi măsura pentru procesarea şi marketingul produselor agricole, adică partea de procesare.

 

Bogdan Alecu, director general adjunct al Direcţiei Generale Dezvoltare Rurală

► Politica agricolă comună nu va începe în perioada de  programare a tuturor fondurilor – 2021- 2027, ci va avea o perioadă de tranziţie de doi ani. Pentru anul acesta şi anul viitor avem o alocare de 3,2 mld. euro care va ţinti actualele măsuri, cele din fostul program naţional de dezvoltare rurală 2014-2020.

► Din aceşti 3,2 mld euro, 30% se vor duce către angajamentele de mediu şi climă deoarece trebuie să respectăm programul, dar o parte din bani se va duce şi către acţiuni neagricole din zona rurală, adresate microîntreprinderilor şi IMM-urilor, iar o alta se va duce către start-up-uri.

► Pentru viitoarea perioadă de implementare creionăm elemente precum lanţurile scurte, economia circulară, pe zona rurală încercăm o abordare a satelor inteligente.

 

Dumitru Nancu, director general, FNGCIMM

► Azi, la IMM Invest am depăşit cifra de 11.000 de garanţii acordate, plafonul de 15 mld. lei a fost epuizat, l-am repartizat la toate cele 23 de instituţii financiar bancare. Am obţinut acordul Comisiei Europene de a creşte plafonul Agro IMM Invest de la 1 mld. lei la 4 mld. lei.

► Anul acesta s-au înscris 17.478 de firme pe platforma IMM Invest, dintre care 3.000 sunt doar pe Agro IMM Invest, plafonul de 1 mld. lei pentru Agro IMM Invest a fost depăşit.

► Ca valoare, cele 11.000 de credite acordate în cadrul IMM Invest s-au ridicat la 9 mld. lei. Sperăm ca până la finalul acestui an să închidem cu targetul de 58.000 de garanţii.

► Sectoarele care au atras cele mai multe credite anul trecut au fost construcţiile, iar anul acesta este vorba de transporturi rutiere, lucrări de construcţii şi comerţ cu amănuntul.

 

Vasile Asandei, director general, ADR Nord-Est

► În exerciţiul curent, respectiv 2014 – 2020, am avut alocaţi peste 1 mld. euro, am contractat deja 1,5 mld. euro. În zona de IMM-uri am avut solicitări şi de 2.100% faţă de bugetul alocat, ceea ce înseamnă că nevoia este foarte mare. Este şi o problemă: 2.000% solicitări  înseamnă o muncă enormă pentru noi.

► Circa 300 de IMM-uri au luat bani în 2014-2020. Resursa de finanţare nu acoperă toate nevoile. Noi finanţăm un tip de proiecte, de o anumită calitate şi anumiţi beneficiari, pe anumite coduri CAEN. Este important ca fiecare beneficiar să ştie unde se încadrează şi cum poate primi finanţare.

► În exerciţiul financiar 2021-2027, suma alocată IMM-urilor va creşte, va fi de circa 500 mil. euro, ceea ce înseamnă că un număr mai mare de firme va beneficia de finanţare.

 

Roxana Mircea, managing partner, Rei Finance Advisors

► Şi din PNRR s-au luat din banii pentru IMM-uri şi nu este normal. IMM-urile ar trebui să fie un motor, toată lumea spune asta teoretic, dar practic nu se face nimic pentru ele.

► Pentru schema HG.807 s-au mai adăugat 500 de mil.euro, astfel că cei care mai au proiecte de investiţii în următorii ani pot primi 10% în Bucureşti, 35% în Ilfov şi Vest – Arad, Timiş, Hunedoara, Caraş şi 50% în restul ţării. Statul român spune că dă 50% finanţare nerambursabilă, dar în 5 ani, maximum 7 ani trebuie să dai taxe şi impozite în aceeaşi valoare cu grantul, cu noi angajaţi, impozit pe profit, impozit pe clădire. 

► Sunt eligibile foarte multe tipuri de investiţii – abatoare, depozite, hoteluri, clinici medicale, producţie, toate sunt eligibile. Proiectele mici se aprobă în trei luni. 

 

Cosmin Drăgoi, director general, Finacon

► Finanţările ar trebui să fie un sprijin, nu un obiectiv în sine. Acest lucru înseamnă că planul de afaceri este punctul central de focalizare. Trebuie să ştim ce vrem să facem cu compania pe care o conducem şi unde vrem să o ducem în 5-10 ani.

► Fondurile europene şi nerambursabile sunt şi o orientare, pot arăta direcţia către care merg şi alte companii. Pe noul exerciţiu financiar, fondurile europene sunt concentrate pe două zone mari: energie şi eficienţă energetică şi pe zona de digitalizare. În spaţiul european, companiile merg în aceste două direcţii.

► În acest moment, PNRR e o poveste frumoasă, pe care sperăm să o vedem şi în realitate, dar nu avem ghiduri şi organisme de implementare, nu avem multe aspecte necesare pentru a ajunge la un mecanism funcţional.