Pandemia în „patul lui Procust”. Florin Cîţu a majorat de la 4 la 6 la mie pragul de la care se aplică restricţii pentru a putea ţine Congresul PNL

Creşterea bruscă a numărului de cazuri noi de COVID-19 de la începutul lunii septembrie până acum risca să pună în pericol desfăşurarea congresului în care PNL îşi alege liderul dintre premierul în funcţie Florin Cîţu şi actualul preşedinte al partidului, Ludovic Orban. Soluţia? Creşterea ratei de incidenţă de la care intră în vigoare restricţiile de la 4 la 6 la mie.

În cifre, în ultimele patru zile, numărul de infectări a crescut rapid, de la 3.300 de cazuri în 20 septembrie, până la 7.100 de pacienţi în 24 septembrie.

În loc să îl sperie aceste cifre, coroborate cu strigătele de ajutor din partea spitalelor care se văd din nou cu paturile ocupate, premierul Florin Cîţu semnează un ordin prin care creşte rata de incidenţă de la care intră în vigoare restricţii de călătorie.

Şeful Guvernului creează astfel, din pix, cadrul legal pentru a putea organiza congresul din 25 septembrie, unde vin 5.000 de membri PNL pentru a vota un singur om. Impune astfel un pat al lui Procust unei ţări întregi, desi specialiştii avertizează pe toate vocile că riscurile sunt enorme pentru pacienţi. Varianta Delta este mai contagioasă şi trimite mai mulţi pacienţi în ATI decât forma iniţială a virusului.

Iar o ironie amară este că documentul cu noile hotărâri semnate de Cîţu şi publicat pe grupul de comunicare cu presa al autorităţilor vine chiar după o informare privind decesul din cauza COVID al unui tânăr de 20 de ani, din Timiş, fără comorbidităţi, nevaccinat.

Autorităţile se limitează însă la a prezenta rece această dramă, ca un eveniment care iese din tipare, dar care este umbrit la doar un minut de anunţul privind modificarea limitei de incidenţă. Oare nu aveau autorităţile pârghiile necesare pentru a-l convinge pe un tânăr de 20 de ani de importanţa vaccinării? A ajuns pe masa premierului această ştire şi totuşi a semnat fără ezitare creşterea incidenţei?

Revenind la incidenţă, cuplat la datele privind evoluţia pandemiei din poziţia de premier, Florin Cîţu a realizat rapid că Bucureştiul ar fi intrat în weekend în scenariul roşu dacă păstra acelaşi indicator de 4 la mie. În 24 septembrie, Capitala se afla la 3,77 infectări la mia de locuitori. Iar premierului nici măcar nu îi erau necesare datele specialiştilor.

Este clar şi pentru cei care văd pentru prima data cifrele în creştere accelerată ca număr de cazuri, decese, internări la ATI, că situaţia este dramatică, iar valul patru este în plină forţă.

Premierul nu a văzut pericolul apropiindu-se nici în vară, când spunea, alături de Preşedintele Iohannis, care îl susţine acum, că situaţia este sub control şi că de ce a fost mai greu am trecut. Ne amintim despre declaraţia paradoxală a lui Iohannis care lega, printr-o deducţie logică greu de pătruns, succesul vaccinării de numărul mic de vaccinaţi. Astăzi, România are cea mai mica rată de vaccinaţi – undeva la 30% din populaţie, iar când toate ţările vestice încep să relaxeze măsurile, noi începem să le impunem.

Iar momentul în care ne aflăm astăzi aminteşte de situaţia de acum un an, când în 6 decembrie au fost organizate alegerile parlamentare. Atunci arătam că, inexplicabil, numărul de teste scădea. „România testează în medie la jumătate din capacitatea maximă, iar cinci judeţe nu pot testa nici 100 de oameni zilnic. Autorităţile dau declaraţii în contradictoriu privind cererea de testare”, scriam cu câteva zile înainte de alegerile din 6 decembrie 2020.

Fără să vrea să ştie imaginea reală, autorităţile prezintă o situaţie în care lupta cu pandemia este ca şi câştigată. MedLife a dat publicităţii un studiu realizat cu fonduri proprii în care rezultatele indicau că zilnic sunt 35.000 de pacienţi infectaţi. De cinci ori mai mult decât cei raportaţi oficial. De fapt, pacienţii din spitale şi mai ales medicii duc greul în aceste zile, în care o sală se umple de 5.000 de oameni ca şi cum nu ar mai exista nimic după data de 25 septembrie.