Noua generaţie de proiecte rezidenţiale e aici: locatarii vor mai mult spaţiu verde şi aer proaspăt

„Mai mult verde“ este o dorinţă pe care orăşenii în general şi bucureştenii în special o clamează în ulti­mii ani, într-un context în care dezvoltarea imobiliară ia tot mai mult avânt, în detrimentul spaţiilor verzi şi al parcurilor, o problemă de care admi­nistraţiile locale se preocupă prea puţin.

Bucureştiul are o suprafaţă de numai 7,1 metri pătraţi de spaţiu verde pentru fiecare locuitor, în timp ce Sofia (Bulgaria) are 14,4 metri pătraţi, iar Budapesta (Ungaria) 16,1 metri pătraţi, potrivit unei analize făcute de ZF pe baza datelor Comisiei Europene. În acest context, un proiect rezidenţial care, pe lângă conceptul de „acasă“, să aducă şi necesarul de spaţiu verde capătă tot mai multă valoare.

„Dumbrava Vlăsiei vine cu un parc central, coloana vertebrală a dezvoltării, ce va uni cinci sate prin aproximativ

15 hectare de spaţiu verde. Sunt gândite spaţii pentru diferite activităţi - spaţiu de joacă pentru copii, amfiteatru pentru evenimente, grădină de relaxare cu lavandă şi trandafiri, zonă de fântâni arteziene“, spune Maria Ioan, senior sales manager la Dumbrava Vlăsiei, un proiect rezidenţial din zona de nord a Bucureştiului, care se întinde pe o suprafaţă de 90 de hectare unde se vor ridica în timp cinci sate cuprinzând apro­ximativ 1.000 de unităţi locative.

Proiectul îl are ca urbanist pe Donald McCreadie, de origine britanică, cel care a realizat, timp de doi ani, un plan urbanistic amănunţit al întregii suprafeţe de 90 de hectare, optimizând fiecare lot, în funcţie de orientare, punctele cardinale, acces şi vecinătăţi.

„În calitate de masterplanner, Dumbrava Vlăsiei mi-a oferit ocazia de a proiecta o comunitate unică, amplasată lângă o pădure, o oază de verde la marginea unui Bucureşti vibrant“, spune Donald McCreadie.

Prinde tot mai mult contur, aşadar, o nouă generaţie de proiecte rezidenţiale, unde fiecare petic de iarbă şi fiecare arbore în plus cresc valoarea viitoarei locuinţe. Dumbrava Vlăsiei este complet izolată şi se află chiar lângă pădure, care suplimentează astfel oferta de spaţiu verde creat pentru viitorii locatari.

„Pădurea este a Romsilva, este pădure protejată şi nu se va defrişa. Nici noi nu am defrişat, ci am mai plantat peste 300 de arbori. Dezvoltatorul a găsit aici o poiană, atestată însă din anii 1800 ca atare, plină de margarete, care l-a cucerit de la prima vedere prin amplitudine şi unicitate. Nu există alte terenuri atât de mari în jurul Bucureştiului, înconjurate exclusiv de pădure, fără alţi vecini.“

Spaţiul verde devine imperios necesar într-un mediu în care şantierele şi blo­cu­rile sufocă din ce în ce mai mult lumea urbană. Un arbore are capacitatea de reţinere a prafului şi de împiedicare a inun­daţiilor şi, la fel cum se pune praful pe mo­bilă în casă, aşa se poate depune pe arbori pentru a nu se mai aşeza în plămânii noştri, după cum explica recent Diana Culescu, preşedintele Asociaţiei Peisa­giştilor din România. Pentru aceasta este însă nevoie de investiţii astfel încât spa­ţiul verde să devină o realitate func­ţională.

Dezvoltatorul Dumbrăvii Vlăsiei este Loreco Investments, o companie creată în Marea Britanie de omul de afaceri de origine română Rey Muraru. Loreco Investments a realizat toată infrastructura necesară pentru crearea unei comunităţi şi vinde acum terenurile disponibile, pe care viitorii locatari îşi pot construi locuinţele după propriile dorinţe, respectând anumite standarde. Preţurile pornesc de la 157 de euro pe metru pătrat plus TVA, iar cel mai mic teren disponibil în acest moment este de 650 de metri pătraţi. Există însă şi câteva case construite deja şi disponibile spre vânzare.

„Autorităţile locale au dat dovadă de mare deschidere încă de la început faţă de conceptul pe care îl promovăm, întrucât, pe lângă investiţia iniţială în infra­structură, de aproximativ 50 de milioane de euro, agregăm o comunitate de oameni care vor deveni rezidenţi ai localităţii şi punem Baloteştiul pe harta europeană a gazdelor celor mai frumoase dezvoltări rezidenţiale“, adaugă Maria Ioan.

Pentru a crea un proiect unitar, casele din Dumbrava Vlăsiei nu vor fi împrejmuite de garduri, iar locatarii trebuie să respecte câteva standarde pentru integrarea în comunitate, precum anumite tipuri de acoperişuri şi materiale permise, culori pentru faţade sau un regim de înălţime de maximum zece metri. Astfel, echipa de management a companiei, împreună cu arhitectul scoţian care a conceput masterplanul Dumbrăvii analizează fiecare proiect propus de proprietar şi stabilesc dacă acesta se armonizează cu dezvoltarea în ansamblu.

„Vom crea o rezervaţie de arhitectură, cu case de semnătură, premiate, concepte originale, unicat, prin care se promovează arhitectura de cel mai înalt nivel în mai multe scopuri.“

Cum noile generaţii de proiecte rezidenţiale vin şi cu nevoia de a integra tot mai multe facilităţi, proiectul Dumbrava Vlăsiei urmează să se extindă şi el cu diverse servicii, precum sală de sport, zonă de retail, şcoală, grădiniţă, restaurant, spaţii de coworking, pe măsură ce şi numărul de locatari va creşte.

Deşi proiectul se află abia în prima sa etapă, dezvoltatorul ştie deja cum va arăta ultimul pas de dezvoltare, mizând pe o planificare urbanistică în amănunt.

Donald McCreadie,  urbanist: Dumbrava Vlăsiei mi-a oferit ocazia de  a proiecta o comunitate unică.