Primul lucru pe care-l cer marile corporaţii germane viitorului guvern de la Berlin, de orice culoare politică ar fi el, este să pună capăt conflictelor cu Rusia, Ungaria şi Polonia – tocmai sursele interne şi externe de îngrijorare pentru UE

În tumultul alegerilor parlamentare din Germania, un manifest din partea Comitetului pentru Relaţii Econo­mice Est-Europene poate trece cu uşurinţă neobservat. Este vorba de o organizaţie de lobby a businessului german care cere viitorului guvern, de orice culoare politică ar fi el, să pună capăt conflictului politic cu Rusia şi disputelor din interiorul UE cu Ungaria şi Polonia.

Ceea ce este important aici este că acest Comitet pentru Relaţii Economice

Est-Europene reprezintă câteva sute de companii germane, printre care şi cele mai puternice nume din industria şi serviciile din Germania, dar şi din Rusia. Apoi, Rusia este considerată de unii membri ai UE un stat care le ameninţă suveranitatea şi securitatea teritorială. Actuala criză a energiei este punsă, într-o mare măsură, pe seama manevrelor făcute de Moscova. De asemenea, Ungaria şi Polonia sunt considerate state conduse de guverne sau lideri populişti ale căror politici şi mesaje şubrezesc chiar unitatea UE.

Situaţia subliniază însă o stare de fapt care s-a dezvoltat sub supravegherea şi protecţia ultimilor cancelari germani, inclusiv Angela Merkel: businessul german depinde pentru creştere de ţări precum Rusia şi Ungaria, dar şi China şi alte state considerate ca fiind autoritare şi distrugătoare de democraţie. De asemenea, lobby-ul făcut de companii, şi nu doar de cele germane, şi politica partidelor mari germane se completează de minune la Berlin. Nu degeaba un fost mare cancelar, Gerhard Schroeder, după o relaţie foarte caldă cu preşedintele rus Vladimir Putin, a primit un post de top la o mare companie rusească, Rosneft. Iar Schroeder este doar unul dintre numele sonore din politica germană care sunt recompensate de Kremlin.

Chiar şi despre Merkel, spre exemplu, Deutsche Welle scrie că l-a protejat ca o mamă pe premierul maghiar Viktor Orban, deşi între Berlin şi Budapesta au avut loc adesea schimburi explozive de cuvinte pe tema nerespectării statului de drept în Ungaria. Orban s-ar putea să fi jucat un rol politic pentru Merkel pe scena europolitică, însă sub Orban Ungaria a devenit la fel de primitoare şi de protectoare pentru marile companii germane.

Ca un ultim cadou pentru Orban înainte de a părăsi scena politică, adică poziţia de can­celar, Merkel a oferit Ungariei un compromis când au apărut presiuni pentru a pedepsi tendinţele autoritare ale premierului maghiar (şubrezirea statului de drept, supunerea presei, acapararea economiei, xenofobie) cu tăierea accesului la banii europeni de la bugetul UE.

Odată cu dezvoltarea economiei ungare, aceşti bani europeni ajută şi companiile germane. Guvernul de la Budapesta încurajează investiţiile companiilor germane cu subvenţii şi facilităţi generoase.

„Conflictul în curs cu Rusia şi Bielorusia, dar şi disputele Uniunii Europene cu Polonia şi Ungaria, perturbă economia. Noul guvern federal ar trebui să se angajeze activ în rezolvarea conflictelor. Ar trebui făcută o nouă încercare de deescaladare cu Rusia. Multe probleme europene şi internaţionale, legate de mediu, securitate şi economie, nu pot fi rezolvate fără Rusia“, se arată într-un comunicat al Comitetului pentru Relaţii Economice Est-Europene. Organizaţia reprezintă companii precum BASF, BMW, Allianz, Bayer, Commerzbank, Continental, Daimler, Deere, GAZPROM Germania, HeidelbergCement, Henkel, Knorr-Bremse, Metro, Osram, Rewe, Rosneft Deutschland, Poşta Rusă, Sberbank, Siemens, Thyssenkrupp şi VW. Se observă şi câteva companii mari ruseşti, cu puternice legături cu Moscova. Comunicatul a fost preluat rapid de Sputnik, considerat un instrument media de propagandă al Kremlinului.

Pentru început, liderii din business-ul german au salutat faptul că alegerile parlamentare de duminică nu au înclinat balanţa puterii puternic spre stânga. Pe de altă parte, alegătorii germani au luat o parte din puterea partidelor mari, socia-democraţii şi conservatorii lui Merkel, şi au dat-o unor formaţiuni mai mici, cum ar fi ecologiştii. Ori ecologiştii sunt ecologişti. Îi intereseză mai puţin jocurile geopolitice şi mai mult protejarea mediului şi lupta contra schimbărilor climatice. Ei s-au opus cu înverşunare şi chiar au promis îngheţarea proiectului Rusiei de a aduce gaze naturale direct în Germania prin Nord Stream 2, gazoduct susţinut şi de business-ul german.

În Ungaria lui Orban, companiile germane au investit şapte miliarde de euro între 2014 şi 2020, după cum a spus Levente Magyar, secretar de stat în ministerul magiar al afacerilor externe. Aceste investiţii au creat 28.000 de locuri de muncă. Pentru anul acesta, trei mari companii germane au anunţat investiţii de 11 milioane de euro. Stocul investiţiilor străine directe ale Germaniei în Ungaria se situează la peste 20 de miliarde euro, echivalent cu 25% din total. Marii producători de maşini şi de piese auto germani au făcut din Ungaria o verigă vitală în lanţul lor de aprovizionare şi producţie. Această prezenţă a ajutat la crearea unui întreg ecosistem al industriei auto în Ungaria. O parte semnificativă din producţie este exportată. Se poate spune cu uşurinţă că sub Orban industria maghiară a devenit dependentă de Germania. Însă şi Germania a devenit destinaţia preferată pentru ungurii care muncesc în străinătate. 

Oricât s-ar strădui Orban să mărească salariile, cele de acasă nu se compară cu cele din Germania. Polonia a crescut în umbra Germaniei, cel mai mare partener comercial şi de business al ei. Polonia a devenit al patrulea cel mai mare exportator al Germaniei şi se bate pentru un loc pe podium. Statistica poloneză arată că investiţiile germane se situează la 40 de miliarde de euro.

Însă relaţia Germaniei cu Rusia este cea cu adevărat specială. Investiţiile directe străine germane în Rusia s-au dus la 3,5 miliarde de euro în 2015, chiar şi dacă Occidentul a impus sancţiuni economice şi financiare Moscovei pentru anexarea Crimeei de la Ucraina şi destabilizarea acestei ţări. În 2018, investiţiile au urcat la 3,8 miliarde de euro, scrie The Economist. Mii de firme germane, după unele estimări circa 6.000, au afaceri pe piaţa de 145 de milioane de consumatori a Rusiei şi nicio altă ţară nu se poate compara cu Germania,  ca prezenţă, acolo. Cele mai multe din aceste companii nu intenţionează să plece. Din contră, multe altele vor să-şi încerce şi ele norocul acolo.