Definim viitorul sustenabil: Companiile vor fi evaluate în funcţie de impactul asupra mediului în următorii 5-10 ani

Autor: Adelina Mihai 08.10.2021

Importanţa indicatorilor de sustenabilitate va creşte în următorii 5-10 ani, iar companiile vor fi evaluate în funcţie de acţiunile pe care le au pentru a proteja mediul.

Migraţia spre energie verde, finanţările verzi, programele de reciclare, de resigilare sau comercializarea de produse create sustenabil sunt câteva dintre tendinţele care vor deveni „normă“ pentru modul în care se va face business în viitor.

„Rolul băncilor în ceea ce priveşte sustenabilitatea este legat în principal de finanţări. Vorbim în primul rând de finanţările verzi, iar ING este un promotor în acest domeniu cu peste 130 de finanţări verzi la nivel de grup în prima jumătate a anului 2021, mult mai mult decât în întregul an 2020. La nivel local, în acest an am avut primul credit verde în segmentul corporate pentru o companie care activează în sectorul retail“, a explicat Costin Moga, Sector Head Retail & Services, divizia Wholesale Banking, ING Bank România, în cadrul emisiunii ZF „Definim viitorul sustenabil“, realizată de ZF în parteneriat cu ING Bank.

El a mai spus că, dacă momentan normele şi regulile de finanţare impuse de Banca Centrală Europeană nu conduc în mod implicit la beneficii pentru bănci sau pentru clienţi în cazul finanţărilor verzi, în cadrul ING, strategia internă stimulează acordarea finanţărilor verzi prin marje mai mici care depind de îndeplinirea anumitor criterii de performanţă energetică.

Unul dintre clienţii ING Bank este retailerul de echipamente sportive Decathlon, companie care are mai multe programe de sustenabilitate, printre care se numără şi cel al produselor eco design. Un produs este eligibil pentru a fi etichetat cu “eco design“ dacă impactul său este cu 10% mai puţin dăunător pentru mediu, comparativ cu produsul anterior, pentru cel puţin 2 din 4 indicatori  (schimbări climatice, poluarea aerului, epuizarea resurselor şi eutrofizarea apei) sau prin folosirea materialelor sustenabile (poliester reciclat, bumbac crescut organic, vopsirea fibrelor).

„Când vorbim de sustenabilitate sunt mai multe acţiuni în direcţia aceasta, pornind de la produsele eco design mergând spre economia circulară, mobilitate şi transport. Avem programe prin care încurajăm clienţii să recicleze – programul „Aruncă Isteţ”, programe de energie verde şi, bineînţeles, fiecare dintre aceste programe are indicatori prin care noi le urmărim performanţa. Şi dacă vorbim de produsele eco design, numărul de produse eco design concepute în 2021, prin comparaţie cu 2020, a crescut de cinci ori într-un an de zile, iar obiectivul Decathlon este ca până în 2026, 100% din toate produsele pe care le comercializăm să fie eco design“, a spus Gabriela Barbu, B2B & 2nd Life Leader în cadrul Decathlon.

La sfârşitul anului 2020, 500 dintre produsele Decathlon beneficiau de o abordare eco, iar în prezent peste 2.500 de produse din oferta companiei sunt produse într-un mod sustenabil.

Gabriela Barbu, B2B & 2nd Life Leader, Decathlon

 

Ce presupune rolul de B2B şi 2nd Life Leader în cadrul Decathlon?

Lucrez de 11 ani în cadrul Decathlon şi de 3 ani gestionez proiectul 2nd Life, unul dintre proiectele Decathlon în zona sustenabilităţii, menit să acorde o nouă viaţă produselor sportive şi să încurajeze clienţii să prelungească durata de viaţă a produselor existente. Deci este o activitate în zona economiei circulare. În al doilea rol al meu, cel de business to business leader, încurajăm clienţii să facă cât mai mult sport, iar aici mă refer la clienţii din segmentul corporaţiilor, indiferent dacă vorbim de companii private sau de stat, şcoli, cluburi sau asociaţii.

Ce înseamnă sustenabilitatea pentru Decathlon şi câte dintre produsele companiei au caracter sustenabil?

Recent am participat la construirea strategiei şi viziunii Decathlon, iar strategia noastră este construită pe trei piloni: People, Profit şi Planet. Sustenabilitatea este pusă în inima proiectelor din cadrul Decathlon deoarece susţinem impactul pozitiv asupra mediului înconjurător pe tot lanţul: produsele sunt concepute, apoi sunt produse şi vândute în retail şi cumva sustenabilitatea este integrată pe tot acest lanţ, de la concepţie până la producţie, şi vânzare în retail. Iar sustenabilitatea îmbracă mai multe forme. Când vorbim de sustenabilitate sunt mai multe acţiuni în direcţia aceasta, pornind de la produsele eco design, mergând spre economia circulară, mobilitate şi transport. Avem programele prin care încurajăm clienţii să recicleze – de exemplu, programul „Aruncă isteţ”-, programe de energie verde şi, bineînţeles, fiecare dintre ele are proprii lui indicatori prin care noi le urmărim performanţa. Şi dacă vorbim de produsele eco design, în 2021, comparativ cu 2020, numărul acestora a crescut de cinci ori. Iar obiectivul Decathlon este ca până în 2026, 100% din produsele pe care le comercializăm să fie ecodesign. Prin urmare, există un foarte mare focus pentru a accelera în această zonă a sustenabilităţii.

Avem, în afară de produsele eco design, două programe de care suntem foarte mândri şi care ţin tot de zona retail, deci sunt adresate cumpărătorului final. Trocathlon este un program funcţional de la înfiinţarea magazinelor Decathlon în România de acum 10-11 ani prin care se pot vinde şi cumpăra produse second-hand şi avem categoria de produse resigilate, precum şi acţiunile de încurajare a extinderii duratei de viaţă a echipamentelor în cadrul atelierelor.

Anul acesta am lansat Atelierul Regional, cel mai mare program pentru reparaţii din atelierele pe care le avem, în care încurajăm clienţii să îşi facă revizii periodice, să îşi repare echipamentele, tocmai pentru că sustenabilitatea înseamnă să folosim un produs în deplină siguranţă cât mai mult timp, fără să fie nevoie să le înlocuim periodic. Iar în momentul în care un utilizator nu mai foloseşte deloc un produs şi doreşte să îl vândă, noi oferim clienţilor serviciul de Trocathlon prin care intermediem procesul dintre un client vânzător şi un client cumpărător.

A crescut apetitul clienţilor români pentru produse second-hand sau resigilate?

Din studiile noastre interne am remarcat că sustenabilitatea reprezintă un factor decizional de importanţă medie încă în decizia de a cumpăra aceste produse. Clienţii care aleg să cumpere produsele eco design sau cele din categoria second hand sunt cei care doresc să aibă un impact pozitiv asupra mediului prin orice mijloc, iar atunci ei găsesc în cadrul magazinelor noastre modalităţile prin care să facă acest lucru ca să protejeze planeta. Dacă ne uităm la produsele reparate în atelierele Decathlon, observăm că avem o creştere cu 43% a acestor categorii de produse. Clienţii vin să repare biciclete, echipamente de iarnă, stand-up paddle-uri, corturi, tocmai pentru că îşi doresc să folosească respectivul produs cât mai mult timp. Iar în segmentul second-hand, anul acesta targetăm o creştere de 100% şi suntem pe trendul potrivit în acest moment, pentru că există un interes foarte mare în rândul clienţilor pentru produsele care arată bine. Evident, şi la un preţ mic. Spre exemplu, în cadrul programului Trocathlon am înregistrat anul acesta cel mai mic timp de când un client a depus produsul şi până când un alt client a venit şi l-a cumpărat: numai 4 minute, un record. Tot recent am avut un eveniment Trocathlon extern, într-un parc din Bucureşti, şi a fost un eveniment în cadrul căruia clienţii puteau vinde şi cumpăra produse second hand, iar feedback-ul a fost extraordinar primit din partea clienţilor noştri. Şi observăm de la an la an creşterea interesului clienţilor pentru toate programele pe care noi le avem cu tentă sustenabilă.

Sustenabilitatea devine indicator de business. Ce exemplu de indicator de sustenabilitate există în cadrul Decathlon?

Sigur, orice acţiune pe care noi o avem în zona sustenabilităţii este măsurată, pornind de la concepţia, realizarea şi distribuţia produselor noastre. Totul este calculat prin indicatori specifici an de an tocmai pentru a putea să ne ajustăm eforturile în direcţia dorită şi să ne îmbunătăţim anual. Spre exemplu, un indicator general spre care ne orientăm este diminuarea emisiilor de CO2. Până în anul 2026, ne dorim o diminuare a emisiilor de CO2 cu 53% comparativ cu anul 2016. De asemenea, suntem atenţi în tot ceea ce facem şi ce impact au acţiunile noastre asupra mediului. Spre exemplu, dacă ne uităm la biodiversitate, la poluarea aerului şi epuizarea resurselor naturale, avem diferite acţiuni tocmai pentru a preveni şi pentru a diminua aceste efecte.

 

Costin Moga, Sector Head Retail & Services, divizia Wholesale Banking, ING Bank România

Cum se ”traduce” rolul dvs. în cadrul ING?

Lucrez la ING de mai mult de 20 de ani şi am parcurs mai multe etape în carieră, de la IT la product management, apoi în vânzări şi acum sunt în zona de relationship management, pentru toate activităţile din segmentul de clienţi corporate. În momentul de faţă, coordonez activitatea sectorului retail& servicii, iar când spun retail, mă refer la clienţi comercianţi, retaileri care activează în acest domeniu. Sectorul retail şi servicii este unul din principalele sectoare ale băncii şi sunt bucuros că în acest domeniu putem să vorbim nu numai despre inovaţie şi digitalizare, ci şi despre sustenabilitate.

Ce înseamnă sustenabilitatea pentru ING?

Rolul băncilor în ceea ce priveşte sustenabilitatea este legat în principal de finanţări. Vorbim în primul rând de finanţările verzi, iar ING este un promotor în acest domeniu cu un număr de peste 130 de finanţări verzi la nivel de grup în prima jumătate a anului 2021, mult mai mult decât în anul 2020. Iar la nivel local, în acest an, am avut primul credit verde în segmentul corporate pentru o companie care activează în sectorul retail.

Chiar dacă normele şi regulile de finanţare impuse de Banca Centrală Europeană nu conduc în mod implicit la beneficii pentru bănci sau pentru clienţi, în cadrul ING, am asumat prin strategia noastră internă o stimulare a finanţărilor verzi prin marje mai mici care depind de îndeplinirea anumitor criterii de performanţă energetică. Practic, în cazul acestei tranzacţii, pentru clădirile ipotecate au fost solicitate certificate de performanţă energetică care să justifice încadrarea sa ca un credit verde. În plus, pe lângă aceste finanţări directe, vorbim şi de sprijinul acordat în finanţarea lanţului de aprovizionare prin programe de tip reverse factoring prin care ajutăm furnizorii să obţină costuri de finanţare reduse. În final, acest lucru conduce la un cost mult mai mic de-a lungul întregului lanţ de distribuţie până la clientul final. Programele de tipul reverse factoring ajută furnizorii nu numai să aibă acces la un flux constant de lichiditate, dar şi să aibă acces la o piaţă mai diversificată, asigurând astfel premisele unei dezvoltări sustenabile pentru pentru afacerile lor.

În ING avem un principiu de susţinere a clienţilor, a furnizorilor şi a tuturor partenerilor cu care lucrăm şi care sunt implicaţi în activităţi sustenabile. Cum facem acest lucru? Prin promovarea acestora şi a practicilor sănătoase în ceea ce priveşte sustenabilitatea. Avem programe speciale dedicate în acest sens, de exemplu, programul Banometru, un program de educaţie financiară adresat persoanelor fizice, angajaţi ai clienţilor noştri, prin care  îi ajutăm să înţeleagă ceea ce înseamnă economisirea, creditarea.. De asemenea, avem şi Startarium, un program adresat antreprenorilor care sunt la început de drum şi care, cu ajutorul specialiştilor ING, pot să îşi dezvolte afacerea într-un mod sustenabil şi sănătos. Chiar şi clădirea în care suntem acum, sediul actual al ING din Bulevardul Expoziţiei este certificat “Outstanding” de către compania BREEAM, aceasta fiind cea mai recunoscută metodă internaţională de evaluare a performanţei ecologice a unei clădiri.

Cum a influenţat pandemia activitatea băncii?

Chiar la începutul pandemiei, în lockdown, am înregistrat o reducere a numărului de tranzactii cash şi o orientare a clienţilor către tranzacţiile cu cardul. A fost pentru prima oară pentru ING când tranzacţiile cu cardul au surclasat plăţile în numerar, 53% versus 47%. În toată perioada aceasta, a fost o schimbare rapida a comportamentului de la plată în numerar către plata cu cardul, care a creat o nevoie pentru comerciant de a oferi acces clienţilor finali la cât mai multe canale de plată; o bună parte dintre ele sunt automatizate, cum sunt echipamentele de tip self check-out, plăţi cu telefonul sau tranzacţii contactless. Am ajuns la situaţia în care în marile centre urbane, procentul de tranzacţii contactless din totalul numărului de tranzacţii efectuate cu cardul este peste 80%. Este adevărat că acest lucru a venit pe de o parte prin impunerea noilor reguli sanitare în magazine, dar şi datorită susţinerii primite din partea comercianţilor care au contribuit semnificativ la această migrare. Ulterior, obişnuinţa şi uşurinţa metodelor de plată contactless sau cu telefonul au condus practic la păstrarea acestor tendinţe.

În România există un potenţial foarte mare de digitalizare şi de migrare spre metode de plată moderne. Dacă ne uităm că 85% din populaţie accesează internetul, dar doar 35% au obiceiul de a cumpăra online, vedem că este un este un spaţiu foarte mare de creştere aici, mai ales dacă ne raportăm la media europeană a cumpărăturilor online, de 70%. În România, evoluţia este foarte bună în raport cu alte state din Europa. Dacă ne uităm în ultimii cinci ani, România a înregistrat cea mai mare dinamică a cumpărăturilor online şi continuă să crească acest procent.

Ce indicatori de sustenabilitate are ING Bank?

Sustenabilitatea este şi acum un indicator de business, dar importanţa acestui indicator va creşte în următorii 5-10 ani, pe măsură ce acţiunile din acest domeniu vor deveni din ce în ce mai prezente în viaţa noastră. Vorbim de programe de migrare la energia verde, de reducerea impactului asupra mediului, de programe de ajutorare a persoanelor aflate în dificultate financiară, de educaţie. Există şi în prezent anumiţi indicatori care sunt utilizaţi atunci când se acordă creditele verzi. Clienţii finali vor avea sustenabilitatea în criteriile de alegere ale companiilor unde îşi fac cumpărăturile. În special, companiile care vor investi în programe de sustenabilitate locală vor beneficia de aprecierea comunităţilor respective şi, implicit, acest lucru va constitui un diferenţiator faţă de competitori. De asemenea, în cazul companiilor listate, există un impact direct al acţiunilor de sustenabilitate în evoluţia acţiunilor companiilor şi sigur că inclusiv investitorii urmăresc această evoluţie.

ING a făcut un studiu în aprilie 2021 conform căruia 72% dintre investitori au un apetit mai mare pentru proiecte verzi şi vor mai multă transparenţă din partea companiilor cu privire la obiectivele lor de sustenabilitate. De asemenea, peste 52%dintre investitori sunt interesaţi de programe pentru combaterea schimbărilor climatice şi de gestionarea responsabilă a lanţului de aprovizionare. Peste 60% din investitori consideră că finanţarea sustenabilă este mai eficientă decât finanţarea convenţională. Prin urmare, din punctul nostru de vedere, tendinţa este clară: proiectele cu componentă de sustenabilitate vor atrage din ce în ce mai mult interesul şi finanţarea investitorilor.