ZF 15 minute cu un antreprenor. Alexandru Lascăr, cofondator al Stay Fit: Circa 10% din centrele mici de fitness au dispărut anul trecut din piaţă. România mai are mai puţin de 1.000 de săli la nivel naţional. În 2020, Stay Fit Gym a avut o cifră de afaceri de aproape 2 milioane de euro, în scădere cu 30% faţă de anul precedent
Alexandru Lascăr, cofondator al reţelei de centre de fitness Stay Fit, spune că anul trecut pandemia a avut un puternic impact asupra pieţei de profil, care a pierdut circa 10% din jucătorii mici care operau săli de sport. Astfel, în prezent piaţa locală numără sub 1.000 de săli de fitness.
„Au dispărut multe centre de fitness anul trecut, mai ales cele care reprezentau un business mic, de familie. Rămâne de văzut cum evoluează piaţa pentru că nici acum nu avem o situaţie prea stabilă. Pe lângă perioada în care am fost închişi, au fost şi luni în care am funcţionat sub restricţii, ne-am adaptat, dar din păcate tot segmentul sportiv a fost afectat. Nu au fost niciun fel de măsuri de sprijin din partea autorităţilor, fiecare a trebuit să se descurce cum a putut. Totodată, suntem şi primii în linia restricţiilor“, spune Alexandru Lascăr, cofondator al Stay Fit, în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor. Cum facem economia să funcţioneze în continuare, un proiect realizat de Ziarul Financiar şi Alpha Bank.
Stay Fit, un brand prezent pe piaţa locală din 2012, numără în prezent opt centre de fitness, cu o suprafaţă totală de 11.000 mp, situate toate în Bucureşti. După numărul de unităţi, compania e al doilea cel mai mare jucător din piaţă după WorldClass. În 2020, Stay Fit Gym a avut o cifră de afaceri de aproape 2 milioane de euro, în scădere cu 30% faţă de anul precedent. Businessul e operat prin mai multe companii. În pofida pandemiei, compania a continua să se extindă. Ultimul centru de fitness a fost deschis luna trecută în Colosseum Mall. Sălile Stay Fit se adresează unui public cu venituri medii, fiind o piaţă uşor adaptabilă.
„Am reuşit şi am ţinut barca pe linia de plutire. Acum, în mod normal, vrem să extindem businessul, planul nostru ar fi să ajungem în următorii cinci ani la 30 de unităţi. O să ne extindem şi în alte oraşe, dar le luăm într-o ordine firească în funcţie de studii ale pieţei şi o să vedem care dintre ele sunt cele mai accesibile“, explică el.
Alexandru Lascăr este de părere că şi în Bucureşti mai există mult loc de dezvoltare, mai ales în zona pieţei value, segment căruia se adresează reţeaua centrelor de fitness Stay Fit. Costul unui abonament la Stay Fit variază între 120 şi 160 lei.
În această perioadă marcată de pandemie, antreprenorul spune că a observat o migrare a oamenilor din centrele care se aflau în zonele corporate, către sălile de fitness aflate în proximitatea caselor. Strategia de dezvoltare a reţelei mizează pe mai multe zone, precum cea rezidenţială, dar şi pe complexurile de clădiri de birouri unde se află şi blocuri. De asemenea, Alexandru Lascăr spune că centrele comerciale şi mallurile reprezintă zone foarte bune de amplasare a sălilor de fitness.
Pentru viitor, antreprenorul se gândeşte să se extindă prin preluarea unor alţi jucători mai mici. „Vom avea şi acest lucru în vedere, dar trebuie să găsim cluburi care se pliază pe modelul nostru de business şi ca suprafaţă şi ca amplasare“.
Înainte de pandemie, peste 800.000 de români erau membri ai unei săli de sport, pe o piaţă de 250 mil. euro anual, arată un raport al pieţei de fitness realizat de compania de consultanţă AT Kearney. Piaţa de fitness din România era atunci una puternic fragmentată, cu peste 1.100 de jucători activi mai ales pe segmentele preţurilor mici şi medii. Majoritatea covârşitoare a jucătorilor din piaţa de sport sunt afaceri mici, ce operează unu sau două centre de fitness. Un singur jucător mare are acoperire naţională, şi anume World Class.