Campanie ZF: Luaţi spitalele şi şcolile de la primării şi consilii judeţene!

Autor: Adelina Mihai 11.10.2021

Ziarul Financiar începe astăzi o campanie editorială prin care propune noului guvern să îşi asume, de la nivel central, responsabilitatea pentru modul în care sunt gestionaţi banii pentru şcoli şi pentru spitale l În prezent, finanţarea pentru spitale şi pentru şcoli este împărţită între ministere şi autorităţi locale (primării, consilii judeţene), iar acest model de administrare creează inechităţi şi, uneori, situaţii absurde, în care o primărie şi un consiliu judeţean se ceartă pe terenul unde va fi un spital sau copiii unei şcoli dintr-o comună au gropi în loc de toalete, iar în clădirea de lângă ei primarul şi-a dotat clădirea cu toalete moderne şi chiar cu sală de mese.

Un exemplu de ano­malie ge­nerată de modelul de finanţare este o dispută între autorităţile locale din Târgu- Mureş privind proprietatea terenului pe care urmează să se construiască un nou centru de arşi.

„Terenul pe care urmează să se facă centrul de arşi e unul pe care se ceartă Consiliul Judeţean cu Primăria şi acum, se pare, că s-au pus de acord şi au reuşit să dea o hotărâre prin care permit spitalului, care e în subordinea Ministerului Sănătăţii, să administreze centrul de arşi. Dar cearta nu era despre scopul utilizării terenului, cu care ambele instituţii erau de acord, că trebuie să fie un centru de arşi, ci pe cine e proprietarul terenului, primăria sau consiliul judeţean? Ei se ceartă pe un teren viran, pe care nu se întâmplă nimic. Pentru ce mai avem Parlament şi Guvern, dacă nu intervin în astfel de situaţii?“, a explicat Dorin Doro­banţu, medic primar chirurgie plas­tică la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Târgu-Mureş. El spune că această administrare bipolară, cu unele spitale finanţate de Guvern/ Minis­terul Sănătăţii şi altele de  primării/ consilii judeţene, creează discri­mi­nări şi inechităţi în orga­nizarea şi funcţio­narea spitalelor. 

„Pro­blema este până la urmă tot finanţarea. Dacă scrii un ordin de ministru şi inventezi o structură căreia îi dai bani periodic să vină să mă acrediteze, nu veni să mă acreditezi - dacă sunt ok cu hârtiile - până când nu îmi pui la dispoziţie şi ceea ce scrie în ordinul de ministru, şi anume că ar trebui să am o secţie de chirurgie generală cu 60 de paturi, atâtea saloa­ne, atâţia pacienţi în salon. Nu să am, cum am acum, o aripă cu 6 saloane şi cu 3 - 4 băi pe hol pentru toţi pacienţii“, a mai spus medicul Dorobanţu.

În prezent, spitalul la care lucrează, fiindcă este de urgenţă, este în subordinea Ministerului Sănătăţii, însă investiţiile întârzie să apară. În schimb, spune el, spitalul de urgenţă de la Bistriţa, care a trecut în subordinea Consiliului Judeţean, s-a dezvoltat pentru că s-a investit foarte mult în modernizare şi chiar are un heliport deasupra spitalului. „Când e cazul mai dificil, tot la noi la Târgu- Mureş ajunge pacientul. La Bistriţa este foarte bună investiţia, heliportul a fost frumos inaugurat, dar unul din motivele pentru care s-a construit, mai puţin la vedere, este acela că pot să ajungă mai uşor cazurile de la Bistriţa la Cluj sau la Mureş, aici, unde nu mai ştim cum să dăm din colţ în colţ“, a mai spus medicul Dorin Dorobanţu. El a adăugat că această finanţare diferenţiată creează inclusiv discriminare la nivel salarial, deoarece sporurile medicilor din spitalele finanţate de Ministerul Sănătăţii sunt plafonate, spre deosebire de cele ale medicilor din spitalele finanţate de autorităţile locale.

România alocă mai puţin de 6% din PIB sănătăţii şi sub 4% din PIB educaţiei, însă câteva mii de medici şi profesori sunt pe ştatele de plată ale ministerelor, iar restul sunt în subordinea primăriilor sau a consiliilor judeţene. Iar imaginea dezastrului cauzat de această descentralizare în educaţie a fost poate cel mai bine reflectată într-un reportaj publicat de ziarul Adevărul în comuna Dimăcheni din judeţul Botoşani.

„Cea mai bună dovadă o reprezintă sediul Primăriei. A fost reabilitat, branşat la apă şi canalizare. În plus, are toalete noi şi moderne, plus o sală de mese, de unde spun ţăranii că de multe ori mirosea îmbietor a mâncare. În tot acest timp, la câţiva metri de primărie, copiii din sat învaţă şi astăzi într-o şcoală fără gard şi cu o toaletă de Ev Mediu. Latrina este din 1968, fiind de fapt o coşmelie cu două compartimente, iar în loc de scaune de toaletă sunt nişte găuri în pământ. Aici vin 200 de copii, printre care şi 50 de preşcolari. Părinţii se tem să nu le cadă copiii în acele găuri“, a scris jurnalistul Cosmin Pătraşcu Zamfirache, referindu-se la ce a realizat un fost primar, care a ocupat funcţia timp de 20 de ani, în ediţia Adevărul din 4 octombrie 2021.

În timpul în care ministrul Educaţiei din România verifică dacă elevii pe care i-a trimis la şcoală în plin val 4 al pandemiei poartă corect masca, Guvernul Ungariei investeşte în construcţia şi reabilitarea câtorva sute grădiniţe din Transilvania.

„Am trăit numai cu promisiuni. Indiferent de cine a venit la putere, toţi s-au lăudat că vor face. Nu s-a întâmplat nimic. Nu a săpat nimeni nicio lopată la centrul de arşi din Mureş. Am spus tuturor că îmi trebuie un an de zile să formez echipa pentru un centru de arşi, nu îl poţi face funcţional imediat ce se taie panglica. Dar nu avem legislaţie ca să pot să angajez oameni cu un an înainte şi nimeni nu mă ascultă. Dar toţi se umflă în pene că vor face atunci când ajung la putere“, a concluzionat medicul Dorin Dorobanţu.