Transformarea „smart“ prin investiţii private în reproiectarea zonelor centrale

Autor: Bogdan Alecu 13.10.2021

Grupul Iulius a investit în proiecte precum Palas Iaşi şi Iulius Town Timişoara, care au reprezentat transformări şi regenerări urbane ample, care implică nu doar construcţii majore, ci şi investiţii în infrastructură, parcuri, facilităţi de recreere şi de interes public, pentru a aduce plusvaloare oraşului din toate punctele de vedere.

O transformare urbană benefică pentru comunitate nu se poate face decât printr-un parteneriat între autorităţile locale, dezvoltatori şi societatea civilă. De multe ori, rolul dezvoltatorilor este asociat cu cel de accelerator al transformării, însă răspunzători pentru faţa oraşelor suntem cu toţii, de la nivel individual până la cel administrativ.

„Proiectele IULIUS sunt rezultatul unui efort comun, pentru că ar fi fost imposibil să le realizăm singuri. Nu credem într-un model de dezvoltare unilateral, iar din acest motiv proiectele noastre păstrează în egală măsură o identitate a comunităţilor locale, rezultată dintr-o consultare reală a tuturor factorilor implicaţi. În definitiv, transformarea urbană este despre oameni, despre calitatea vieţii lor şi despre a locui în oraşe prietenoase“, explică Raluca Munteanu – director dezvoltare la IULIUS.

Pentru ca transformările urbane prezente şi viitoare să fie valoroase, au nevoie să fie rezultatul unei planificări şi strategii participative, iar fiecare dintre părţi să se aşeze la masa consultării.

„După mulţi ani în care s-a făcut dezvoltare urbană în ritm accelerat, fără o planificare detaliată, am ajuns într-un punct de maturitate a comunităţii care vedem că îşi pune din ce în ce mai mult probleme legate de ce înseamnă un oraş smart, mobilitate sustenabilă, energie verde, economie circulară. Sunt multe iniţiative şi dezbateri în acest sens, iar acest lucru nu poate însemna decât o conştientizare mai mare şi mai responsabilă privind identitatea oraşelor şi traiectoria lor de dezvoltare“, a spus Raluca Munteanu.

Peste 1,2 miliarde de euro reprezintă investiţiile în proiectele IULIUS din Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca şi Suceava.

„Impactul lor are un efect de domino, pentru că dincolo de contribuţiile directe de milioane de euro la bugetele locale şi de stat, economic vorbind, au atras investiţii generatoare de venit şi de oportunităţi care se traduc în nivelul de trai. La nivel de grup, vorbim despre peste 80 de sedii de companii în cele 13 clădiri office premium pe care le operăm (152.000 mp închiriabili) şi peste 15.000 de angajaţi. Sunt în mare parte tineri care nu mai pleacă după terminarea studiilor, pentru că acum găsesc local răspunsuri la exigenţele lor profesionale şi de lifestyle. La finalul zilei, cine locuieşte în oraşele în care am investit sau cine vizitează proiectele noastre vede cu ochiul liber impactul regenerării urbane, pentru că am transformat aceste zone într-o continuare naturală a oraşului“, a subliniat directorul de dezvoltare.

IULIUS a dezvoltat proiecte mixed-use de regenerare urbană în Iaşi şi Timişoara, unde au venit şi cu o zonă publică.

„Un parteneriat bazat pe încredere şi respect între administraţiile locale şi dezvoltatori. O dezvoltare trebuie gândită în ansamblu, pentru că odată cu ea vine nevoia de infrastructură nouă, de servicii şi spaţii publice. Compania IULIUS a contribuit prin dezvoltările sale la crearea de infrastructură nouă, a redesenat noduri de circulaţie, a fluidizat artere, a realizat grădini urbane de la zero, a redat spaţii de întâlnire pentru comunitate, a făcut în aşa fel încât proiectele sale să devină parte organică a oraşelor“, a spus directorul de dezvoltare.

Ea spune că dezvoltatorii vin cu viziune, know-how, resurse şi, de multe ori, soluţii pentru probleme publice, însă pentru toate acestea este necesar să existe o susţinere din partea administraţiilor. „Ar fi încurajator să vedem susţinerea modelelor de cooperare public-privat, un planning urban concret, bazat pe date, cifre şi cercetare, o delimitare clară a zonelor reglementate de dezvoltare, poate chiar departamente dedicate pentru facilitarea obţinerii mai rapide a avizelor şi, de ce nu, demersuri proactive pentru atragerea unor astfel de investiţii“.

Smart înseamnă şi sustenabilitate, mobilitate, spirit comunitar, oportunităţi economice, ceea ce trebuie să însemne proiectele de regenerare urbană.

„Dincolo de impactul evident la nivel de amprentă urbanistică, grad de atracţie a investitorilor şi aport economic, vorbim şi despre peste 150 de milioane de euro investiţi până în prezent în 13 hectare de grădini urbane, infrastructură şi facilităţi publice. În plus, toate proiectele noastre sunt certificate conform standardelor internaţionale de sustenabilitate, care analizează încă din faza de proiect de la amprenta de carbon şi impactul asupra comunităţii până la colectarea selectivă a deşeurilor, facilitarea transportului alternativ, eficientizarea consumului de resurse“, a spus Raluca Munteanu.

Conceptul work - live play implementat în multe ţări vest-europene acum câştigă teren şi pe piaţa locală. „Continuăm să dezvoltăm în aceeaşi paradigmă proiecte integrate în viaţa comunităţii. Cum este Palas Campus, în construcţie la Iaşi, care completează districtul de business United Business Center din ansamblul Palas. Un proiect mixed-use care pune în valoare o zonă centrală aflată până acum într-un con de umbră, printr-o deschidere către oraş şi o conexiune naturală cu acesta, prin soluţii de mobilitate urbană şi reconfigurare a traficului. Vom avea aici o zonă uşor accesibilă cu bicicleta - avem piste şi spaţii de parcare dedicate -, dar şi cu mijloacele de transport în comun şi eco-friendly“, a spus Raluca Munteanu.

Spre exemplu, în cazul proiectului Palas Iaşi marea provocare a fost identificarea unei soluţii de regenerare urbană care să pună în valoare o zonă istorică, al cărei element central este Palatul Culturii, dar şi să revitalizeze un areal inestetic aducându-l la statut de atracţie socială, turistică şi culturală.

Astăzi, Palas este un pol regional de business.

La Timişoara, un spaţiu cu moştenire industrială ocupat anterior de antene a fost redat comunităţii prin Iulius Town.

Următorul pas îl reprezintă proiectele Family Market. Acestea sunt gândite ca un „upgrade la un parc de retail“, iar grupul Iulius a ţintit zone cu o densitate mare a populaţiei, care se devoltă rapid la marginea oraşelor sau în comunele învecinate marilor oraşe.

Primele două locaţii Family Market sunt realizate printr-o investiţie de 17 milioane de euro, realizată cu sprijinul unei finanţări bancare acordate de CEC Bank. Grupul Iulius îşi propune ca acest proiect să fie o platformă de susţinere şi promovare a antreprenorilor şi producătorilor locali, care vor avea o prezenţă majoritară.

„IULIUS nu este un dezvoltator speculativ, fapt dovedit prin faptul că proiectele noastre sunt 100% închiriate, la timp şi în buget. În acest moment, ne concentrăm pe proiectele aflate în derulare. Nu ne-am oprit nici în timpul pandemiei, când am demarat lucrările la Palas Campus (cea mai mare clădire de birouri din România ca suprafaţă – 60.000 mp închiriabili) şi la cele două proiecte Family Market din judeţul Iaşi, un concept nou de retail, personalizat comunităţilor în dezvoltare. Împreună totalizează investiţii de peste 137 milioane de euro“, a subliniat Raluca Munteanu. 

Raluca Munteanu – director de dezvoltare la IULIUS: După mulţi ani în care s-a făcut dezvoltare urbană în ritm accelerat fără o planificare detaliată, am ajuns într-un punct de maturitate a comunităţii care vedem că îşi pune din ce în ce mai mult probleme legate de ce înseamnă un oraş smart, mobilitate sustenabilă, energie verde, economie circulară.