15 octombrie 2021 – Paharul cu… visuri: 3 vinuri din Miniş. Recomandările lui Cătălin PĂDURARU – VINARIUM

Pregătindu-mi speech-urile ca wine-simposiarh al Forumului WINET (Trade and Innovation in Wine Industry – Black Sea Basin, www.winet.wine) din 14-15 octombrie a.c. organizat de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Tulcea, am regăsit o alocuţiune a Directorului General al OIV – Pau Roca – despre digitalizare ca un nou limbaj al domeniului viei şi vinului.

VINARIUM Institutul Vinului promovează acest câmp de preocupări de ani buni şi a implementat până acum câteva concepte avangardiste în practică.

Ecoul în rândurile autorităţilor din România pare să nu se producă pe măsura valorii şi importanţei mesajelor emise. Nu ştim care este natura barierei de obturare: fonică sau de înţelegere?!

Pe de altă parte (ca un semn al dinamicii care nu ţine cont de „rangul de mărime” al unei ţări), Republica Moldova va găzdui primul „accelerator internaţional de vin” (Wine Accelerator) deschis start-up-urilor şi entităţilor interesate în dezvoltarea de produse şi servicii tehnologice în industria vinului. Mai multe detalii despre program pot fi găsite aici.

Partenerul digital este gustos.life – un alt proiect consistent de peste Prut.

Se întâmplă ACOLO, iară nu AICI. Mă feresc să cad în păcatul fatalismului.

Cu toate acestea, să recunoaştem, în România vitivinicolă, pe tema adaptării ideilor noi, ne mişcăm greu. Şi e păcat, pentru că vinuri bune avem.

Haideţi să mai cunoaştem trei dintre ele.

 

 

 

1. Crama Dradara, Orange Wine 2020

Cred că mi-am (v-am?!) găsit vinul de pasaj dintre momentul sosirii acasă după un program încărcat şi masa de seară!

Şi nu a fost simplu! În primul rând, ca nativ al zodiei Berbec, încăpăţânat fiind, era cât pe ce să refuz degustarea unei probe de Orange Wine (cât de curând este posibil să se re-numească pe plan internaţional Amber Wine). Asta pentru că majoritatea vinurilor de acest tip îmi aminteşte de nereuşitele oenologice de acum 30-40 de ani...

Ce greseală era să fac! La degustarea indusă de Cosmin Reaboi (vinificatorul Dradara) am descoperit un vin fară „umbre” oxidative. Ba, dimpotrivă, m-am simţit alintat de adieri florale şi gust de fruct. Aromele de floare de măceş sunt incredibile şi – de unde de neunde – parcă apare şi o petală de trandafir sau... portocală caramelizată. Aciditate bună, consistenţă, mineralitate.

Un câştig a fost şi vizita la cramă, la poalele unui deal cu o ruptură în care se vede „ca la carte” structura de tuf vulcanic a solului din care via îşi trage seva. Verificaţi dacă am dreptate aici. 

 

2. Balla Geza Winery, Stonewine – Cabernet Franc

Dacă ajungi la Arad şi nu îţi faci timp pentru Balla Geza Winery nu prea se cheamă că esti iubitor de vinuri. Şi n-am zis „să te repezi până la Balla Geza Winery”, pentru că recomand (măcar) o noapte de cazare la cramă.

În spatele ei este un drumeag care urcă abrupt până la 500 metri altitudine. Aici te vei întâlni cu plantaţia de Cabernet Franc. În zare, şesul care duce până spre apele calde ale Adriaticii.

Revenind cu picioarele pe pământ, „stone wine” vine de la aceeaşi rocă vulcanică pe care o mai regăsim în zonă. Cabernet Franc-ul lui Balla Geza este un amestec de forţă şi candoare – detectabile prin culoare, aciditate, corpolenţă, 15% volum alcoolic (total integrat) şi fructele de soc, mure şi porumbele (chiar dacă fără legătură cu vinificaţia, găsite din belşug pe marginea viei).

Un Cabernet Franc care poate oricând schimba ierarhia vinurilor obţinute din acest soi pe plan internaţional.

https://cramanoastra.ro/product.php?id=1263

 

3. Pivniţele Birăuaş, Joseph – Cabernet Sauvignon 2017

Crama Birăuaş, Miniş – pare desprinsă dintr-o carte poştală romantică mediteraneană.

Poate părea ciudat pentru că lipseşte... marea.

Dar, imaginându-ţi că stai cu spatele la apă, priveşti spre lumina filtrată de frunzele de viţă şi smochin de pe terase, admirând micile kolne (case din vii destinate şi petrecerilor), constaţi că diferenţele sunt neesenţiale.

Vinul, omagiu adus unui pionier al excelenţei (proprietar la 1.800, furnizor de prim rang al caselor imperiale şi regale) este, de fapt, expresia terroir-ului de Miniş, amprentată de ştiinţa proprietarului Mirian Mircoc (Wein Academy, Viena).

La 4 ani de la vinificare, terţiarele nu sunt dominante, vinul arătând potenţial enorm de învechire. L-am degustat la un gulaş din black angus, preparate din vânat şi mangaliţa.

Şi nişte brânzeturi „găselniţă” din zonă.

Fără bunătăţi de acest fel nici nu cred că trebuie să deschideţi vinul. Întrebaţi-l pe proprietar dacă, la o eventuală comandă, nu ar putea pune în pachet şi cele de mai sus. Mai puţin gulaşul, clar.

Acesta trebuie să fie bucuria unei vizite în zonă.

Există şi cazare în apropiere. Fiecare cameră cu şemineu. Unde mai găsiţi aşa ceva?! 

Pe site-ul producătorului, îl găsiţi aici.

 

Dacă vă simţiţi bine în preajma vinului, urmăriţi emisiunea „Fraţi de Viţă” de pe TVR2! Sâmbăta de la 17,00 şi duminica, în reluare, de la 12,00.

Bineînţeles, cu... un pahar de vin în mână!

Arhiva emisiunilor „Fraţi de Viţă” este pe TVRPlus.

Pe YouTube VINARIUM am afişat primele episoade cu subtitrare în limba engleză!