ZF Investiţi în România! Marian Biro: Vânzările de pompe de căldură cresc cu 30% în 2021 şi estimăm o accelerare în următorii ani

Autor: Bogdan Alecu 27.10.2021

♦ Reducerea emisiilor de dioxid de carbon, eliminarea combustibililor fosili alături de lipsa infrastructurii de gaze din proximitatea oraşelor determină tot mai mulţi clienţi să instaleze pompe de căldură.

Pompele de căldură câştigă tot mai mult teren în detrimentul solu­ţii­lor clasice precum centrala termică pe gaz sau cazanele cu combustibil solid precum cele pe peleţi sau lemne.

„În ultimii 4-5 ani de la an la an am avut creşteri de peste 20% faţă de anul anterior. Anul acesta estimăm o creştere de peste 30% a vânzărilor faţă de 2020. Pe acest sector au fost creşteri an de an. În următorii ani ne aşteptăm la creşteri şi mai mari, mai ales dacă urmărim tendinţa actuală de eliminare a combustibililor fosili de pe piaţă până în 2050 alături de interdicţia de a vinde cazane pe combustibil fosil, pompa de căldură ră­mâne singura soluţie“, a spus Marian Biro, inginer HVAC în ca­drul Trust Expert, companie care co­mer­cializează pompe de căldură şi siste­me de încălzire.

Sunt două mari categorii de pompe de căldură - aer-apă şi cele geotermale. Din vânzări cele aer-apă sunt mai uşor de instalat şi mai nu­me­roase în vânzări, potrivit datelor com­paniei. La o casă de 150 mp, o pompă de căldură pleacă de la 7-8 mii de euro, luând în calcul şi acce­soriile inclusiv pentru apă caldă menajeră, conform datelor Trust Expert.

„Una geotermală nu are o investiţie cu mult mia mare, dar acolo ai nevoie de o sursă externă şi este un cost în funcţie de suprafaţă şi implică lucrări în curte iar acolo nu putem planta copaci spre exemplu. Soluţia de încălzire aleasă depinde de infrastructura din zonă precum reţea de gaze, curent electric sau combustibil solid. Multe dintre casele noi se construiesc în zone limitrofe unde nu există neapărat o reţea de gaze iar pompa de căldură poate fi o soluţie“, a spus Marian Biro.

Din cele circa 8,5 milioane de locuinţe, din care sunt ocupate aproximativ 7,5 milioane, circa 3,5 milioane  sunt dependente de lemn de foc pentru a se încălzi. Doar jumătate de ţară este conectată la reţeaua de gaze naturale, deşi România este al doilea cel mai producător din UE.

Scumpirea lemnului de foc vine în contextul în care facturile la energie au crescut cu 30% iar cele de gaze aproape se dublează, factori care creează contextul celei mai complicate ierni din punct de vedere energetic prin care va trece România.

Unul dintre motivele care au dus la această scădere a ofertei de lemn este introducerea de la începutul acestui an a Sistemului de Urmărire a Materialului Lemnos (SUMAL) 2.0. Principalul obiectiv al aplicaţiei este reducerea furtului din pădurile României.

„Lemnul s-a scumpit şi este mai greu de procurat. De aceea mulţi înlocuiesc centralele pe lemne cu pompe de caldură. Şi peleţii s-au scumpit. În plus, nu trebuie să umpli magazia în fiecare zi. Dacă ne referim tot la o casă de 150 mp vorbim de 5000-6000 kW pe an la o pompă aer-apă, însă depinde de zona unde este amplasată casa spre exemplu. Una geotermală este mai sigură în timp şi pot avea un consum mai redus de energie“, a spus Marian Biro.