În Europa de Est, accelerarea creşterii preţurilor naşte conflicte între băncile centrale care au lansat majorări de dobânzi pentru a combate inflaţia şi guvernele populiste care încearcă să apere o redresare economică solidă

Autor: Catalina Apostoiu 19.10.2021

Inflaţia bagă zâzanie între guverne şi bănci centrale în Europa de Est. Presiunile inflaţioniste vor bântui regiunea vreme mai îndelungată decât se estimase.

Conflictul este cel mai vizibil în cazul Ungariei şi Cehiei, unde alege­rile naţionale au complicat misiunea băncilor centrale. Băncile ambelor ţări şi-au majorat dobânzile cheie cu mai mult de un procent din iunie.

Penuriile de pe pieţele muncii şi po­li­ticile fiscale expansioniste au spo­rit presiunile asupra inflaţiei la nivel mondial, iar în cazul Europei de Est, economiştii se aşteaptă ca aces­tea să persiste o perioadă mai lungă decât se estimase anterior. „Europa Cen­trală şi de Est este una dintre re­giu­nile lumii unde credem că riscul de in­flaţie susţinut mai ridicată în urmă­to­rii ani este cel mai mare“, arată Liam Peach, analist la Capital Economics.

În faţa unor viitoare alegeri strânse anul viitor, premierul Ungariei Viktor Orban a oferit alegătorilor o serie de beneficii, sfidând apelurile băncii centrale pentru cumpătare fiscală. Între timp, ministrul de finanţe Mihaly Varga a avertizat banca centrală să nu înăsprească politica prea rapid pentru a nu genera un declin economic. La rândul său, deşi fost aliat în guvern şi chiar prieten cu premierul Viktor Orban, guvernatorul băncii centrale maghiare Gyorgy Matolcsy a început să-i critice acestuia politicile.

Inflaţia din Ungaria a accelerat la o rată anuală de 5,5% în septembrie, aproape de un maxim pe nouă ani, de la 4,9% în august.

Banca centrală ungară a decis însă în cadrul şedinţei de politică monetară de ieri să nu cedeze presiunilor de a-şi intensifica lupta împotriva inflaţiei, potrivit Bloomberg. Strategii acesteia au majorat dobânda de referinţă cu 15 puncte bază, la fel ca în septembrie, când banca centrală a sfidat aşteptările pieţei necontinuându-şi campania agresivă de înăsprire a politicii monetare.

Un conflict similar între guvern şi banca centrală a existat înaintea alegerilor de la începutul lunii octombrie şi în Cehia. Premierul Andrej Babis criticase cea mai puternică majorare de dobânzi a băncii centrale a ţării din două decenie ca fiind dăunătoare economiei, scrie Reuters.

În Cehia, preţurile anuale de consum au consemnat în septembrie cea mai dramatică creştere din ultimii 13 ani, la 4,9%.

În Polonia, banca centrală a majorat în mod neaşteptat dobânzile în această lună pentru a combate inflaţia pe termen mediu. Decizia a fost menită să surprindă pieţele, a comentat guvernatorul băncii centrale poloneze, Adam Glapinksi. Decizia a venit în condiţiile în care inflaţia din această ţară a atins un nou maxim pe 20 de ani, de 5,8% în septembrie.

„La nivelul regiunii, inflaţia din octombrie s-ar putea apropia sau depăşi 6% anual. Credem în continuare că inflaţia din ECE nu e tranzitorie“, arată analiştii SocGen.

Deşi creşterea inflaţiei este un fenomen global, majorările puternice de salarii determinate de o criză acută de forţă de muncă detaşează Europa de est de ţările dezvoltate.

Economiştii spun că regiunea s-ar putea confrunta cu noi episoade de volatilitate în timpul unei perioade de nesiguranţă crescută privind inflaţia şi dinamica politicii monetare după mişcările surpriză din Polonia şi Cehia.

Criza lanţurilor globale de aprovizionare împinge inflaţia în sus atât de rapid, încât bancherii centrali sunt forţaţi să reacţioneze, deşi redresarea acestui dezechilibru nu este în puterea lor, scrie Bloomberg.

Dilema acestora: ce procent din inflaţie este generat de o revenire a cererii şi cât de blocajele lanţurilor de aprovizionare.