Demitizarea accesului la fonduri europene: Antreprenorii să aibă curaj să acceseze fondurile europene, pentru că sunt un instrument extrem de util pentru scalarea afacerii. Fondurile europene disponibile în următorii 7-9 ani sunt în valoare de 80 de mld. de euro

Autor: Răzvan Botea 24.10.2021

„România are o clasă antreprenorială care a dovedit că are idei şi poate executa procese şi proiecte la scară mare.“

În jurul fondurilor europene s-au dezvoltat mai multe „mituri“, printre care accesul greoi al antreprenorilor la acestea sau accesul nediscriminatoriu, aspecte care scad apetitul pentru finanţare din fonduri europene.

Cu toate acestea accesarea de fonduri europene este un hăţiş birocratic, iar antreprenorii interesaţi de finanţarea afacerii au nevoie de îndrumare pentru accesarea fondurilor. În acest sens, BCR, împreună cu ROREG (Asociaţia Agenţiilor pentru Dezvoltare Regională din România), vor să vină în sprijinul antreprenorilor pentru accesul mai facil la fondurile europene, în contextul în care a fost lansat noul exerciţiu financiar multianual 2021-2027, în cadrul căruia România are o alocare de 80 de mld. de euro.

„Noi încercăm să creăm acest drum, împreună cu colegii noştri de la ROREG, ca procesul de accesare de fonduri europene să fie cât mai simplu şi mai predictibil. Vrem ca antreprenorul să ştie: dacă fac proiectul aşa, trebuie să îndeplinesc următoarele criterii, timpul de răspuns este 30 de zile, timpul până la semnare este 90 de zile“, a spus Sergiu Manea, CEO-ul BCR, în cadrul eveni­mentului BCR - ROREG „Oportunităţi de finanţare pentru antreprenori“.

Banca Comercială Română, în parteneriat cu ROREG (Asociaţia Agen­ţiilor pentru Dezvoltare Regională din România) a organizat conferinţa „Oportu­nităţi de finanţare pentru antreprenori“, eveniment în cadrul căruia s-au abordat subiecte legate de accesul la fonduri europene pentru companii antreprenoriale, precum şi acţiuni care trebuie implementate şi ce sectoare vor fi susţinute cu prioritate în următorii ani. Evenimentul a fost susţinut de platformele media ale Ziarului Financiar.

În cadrul conferinţei BCR şi ROREG au semnat o iniţiativă comună pentru stimu­larea accesării celor peste 3,5 miliarde de euro disponibile pentru antreprenori prin Progra­mele Operaţionale Regionale.

„Sunt foarte mulţi care derulează cursuri de management de proiect, dar consistenţa lor poate fi discutabilă.  Vrem să livrăm cursuri pentru beneficiari în perioada urmă­toare. Vrem să oferim modele de contracte, atât cu beneficiarul, dar şi cu cel care face studiul de fezabilitate, proiectul tehnic. Vrem să uşurăm această muncă care va grăbi momentul în care banii intră în piaţă“, a spus, în cadrul evenimentului, Sorin Maxim, preşedintele ROREG, directorul general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Vest.

Oana Bâra, coordonatoare programe de finanţare  la BCR, a explicat detalii despre iniţiativa BCR-ROREG: Sunt şi antreprenori care fug de fonduri europene, pentru că în piaţă circulă foarte multe mituri cu privire la disponibilitatea acestor fonduri. Există şi un grad de neîncredere al antreprenorilor când vine vorba de fonduri europene, de acces nediscriminatoriu. Mai vorbim şi de problemele din trecut, lipsa de predictibilitate. Învăţăm antreprenorii să nu vâneze granturi, ci să aibă o strategie de dezvoltare a businessului, iar noi le vom prezenta care sunt oportunităţile de finanţare ca ei să o aleagă pe cea mai potrivită.“

 

Sergiu Manea, CEO al BCR

Ultimii doi ani au demonstrat rezilienţa constructivă şi creativă a mediului de afaceri din România. Am văzut o nouă clasă, clasa antreprenorilor din România. Marele avantaj al fondurilor europene este că, odată ce ele sunt aduse în atenţia antreprenorilor, odată ce procesul devine simplu, foarte uşor de înţeles şi de aplicat, din acel moment crearea unei structuri de finanţare sustenabile devine la îndemâna antreprenorilor care au un plan, iar clasa antreprenorilor din România a demonstrat că are un plan.

Banii nu au fost niciodată o problemă. Cadrul de acces la aceşti bani, modul predictibil în care accesul la aceşti bani se face şi se va face rămâne de descoperit, de clarificat.

Noi încercăm să creăm acest drum, împreună cu colegii noştri de la ROREG, ca procesul de accesare de fonduri europene să fie cât mai simplu şi mai predictibil. Vrem ca antreprenorul să ştie: dacă fac proiectul aşa, trebuie să îndeplinesc următoarele criterii, timpul de răspuns este 30 de zile, timpul până la semnare este 90 de zile.

România are o clasă antreprenorială care a dovedit că are idei şi poate executa procese şi proiecte la scară. Obiectivul este transformarea economiei României.

Din punctul de vedere al investiţiilor, ne aflăm în faţa unui schimb generaţional. Acest schimb stă pe o bază extraordinară a unei noi etape de transformare în Europa. Contează să creăm un context în care antreprenorii de azi şi antreprenorii de mâine să aibă succes.

Vom investi şi mai mult în steagurile noastre de educaţie şi incubare. Că vorbim de Şcoala de Bani, de Şcoala de Business, de InnovX, ca şi incubator de noi afaceri, vom continua să investim acolo, pentru că noi credem în asta.

 

Sorin Maxim, presedintele ROREG, directorul general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Vest

Este pentru prima dată când în România faci planificare şi aduci resursele conform planificării. Până acum, la nivel regional făceam planificarea, dar banii veneau prin diferite resurse de la nivel naţional. Nu se cunoştea când finanţarea se va cupla cu planificarea.

Apropo de simplificarea procesului, ne dorim să trecem la o relaţie cu beneficiarul  ca atunci când s-a schimbat telefonul Nokia de la 36 de butoane la un singur buton.

Aceşti bani europeni, care sunt bani publici, vin cu foarte mari rigori din partea UE. Guvernul a aprobat, printr-o ordonanţă de urgenţă, programele din zona de finanţare

Programele din zona de finanţare a coeziunii, programele operaţionale regionale vor fi descentralizate la nivelul regiunilor. Exact acesta este rolul asociaţiei, să accelereze acest proces şi să facă să funcţioneze în loc de un motor naţional, cum era până acum, să fie opt motoare regionale care să funcţioneze sincron.

Ceea ce nu se vede din partea beneficiarilor şi a pieţei libere care îşi doreşte să aibă acces la fonduri europene este că, în spate, noi, Agenţiile pentru Dezvoltare Regională lucrăm şi deja avem un sistem în pregătire care va gestiona aceste resurse. Ca să gestionezi un miliard de euro per regiune plus o serie de resurse din zona PNRR este nevoie de oameni competenţi şi pregătiţi. Această pregătire a început deja de an.

Sunt foarte mulţi care derulează cursuri de management de proiect, dar consistenţa lor poate fi discutabilă.  Vrem să livrăm cursuri pentru beneficiari în perioada următoare. Vrem să oferim modele de contracte, atât cu beneficiarul, dar şi cu cel care face studiul de fezabilitate, proiectul tehnic. Vrem să uşurăm această muncă care va grăbi momentul în care banii intră în piaţă.

 

Vasile Asandei, vicepreşedinte ROREG, director general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Nord-Est

Întotdeauna rezultatele noastre individuale sunt mai mici decât rezultatele pe care le putem obţine împreună. LA ADR Nord-Est avem o viziune: ne dorim ca în 10-15 ani regiunea noastră să fie un loc preferat din Europa, în care oamenii să îşi dorească să înveţe, să muncească şi să investească. Este adevărat că pornim de undeva de jos şi regiunea noastră este mai puţin dezvoltată şi acest lucru ne-a motivat.

Sunt lucruri care s-au întâmplat timp îndelungat: o infrastructură slabă, nedezvoltată, nemodernizată. Mai puţin de 3% din investiţiile directe în România au venit în regiunea Nord-Est.

Pe de altă parte sunt şi puncte forte pe care le avem, adică o forţă de muncă mai tânără, centre universitare în plină dezvoltare şi aş spune chiar un apetit către dezvoltare şi o dorinţă care va valorifica cele două mari avantaje pe care le aduce UE: banii şi şansa de a învăţa.

Este adevărat că suntem o regiune mai puţin dezvoltată, dar în ultimii 10 -15 ani am făcut salturi importante. Din ultima regiune din Europa, am depăşit regiuni din Polonia sau din Bulgaria. Ne încurajează acest lucru.

Sistemul centralizat nu mai face faţă. Mii de proiecte ajung la autoritatea de management naţional care nu poate face faţă acestei avalanşe de proiecte. Descentralizarea era un lucru absolut necesar şi s-a produs. Al doilea lucru important este acest efort de reducere a birocraţiei. Sunt două aspecte: există o birocraţie necesară, dar din păcate în România ne-am afundat în această birocraţie.

 

Oana Bâra, coordonatoare programe de finanţare , BCR

Am ajuns la ideea acestui curs după ce am ascultat antreprenori. Am fost deschiţi să vedem exact ce vor ei să ne spună, chiar dacă a fost nevoie să citim puţin printre rânduri, cu privire la fondurile europene.

Sunt şi cei care fug de fonduri europene, pentru că în piaţă circulă foarte multe mituri cu privire la disponibilitatea acestor fonduri, cu privire la modul greoi de accesare. Şi în trecut au fost destul de multe experienţe negative. Sunt şi cei care nu ştiu destul de multe despre acest subiect, nu cunosc. Noi, prin acest curs, vrem să ne adresăm în primul rând celor care nu cunosc, să îi ajutăm să se împrietenească cu ideea de fonduri europene, dar vrem şi să  arătăm că miturile sunt doar mituri şi ce probleme au fost în trecut.

Există şi un grad de neîncredere al antreprenorilor când vine vorba de fonduri europene, de acces nediscriminatoriu. Mai vorbim şi de problemele din trecut, lipsa de predictibilitate. Învăţăm antreprenorii să nu vâneze granturi, ci să aibă o strategie de dezvoltare a businessului, iar noi le vom prezenta care sunt oportunităţile de finanţare ca ei să o aleagă pe cea mai potrivită.

 

Dumitru Popescu, director general, Pop Industry

Mediul privat este tot timpul pregătit să absoarbă aceste fonduri. Cred că s-a văzut în ultimii ani câte proiecte au fost depuse, acceptate şi cât de bine au primit oamenii de afaceri fondurile alocate. Din păcate, nu au fost îndeajuns.

Fondurile europene reprezintă forţa antreprenorilor români de a se ridica la nivelul de producţie şi al pieţei pe care îl cere Uniunea Europeană. Se ştie că antreprenorii români se află puţin în spate faţă de antreprenorii din ţările din Vest.

Noi avem trei proiecte pe fonduri europene, începând in 2018 am făcut trei proiecte cu fonduri europene şi, progresiv, sumele alocate au fost mai mari. Toate investiţiile au fost făcute în producţie. Noi suntem un grup de firme şi în ambele direcţii s-au obţinut rezultate remarcabile. Una dintre firme exportă în 25 de ţări prăjituri, iar Pop Industry est printre puţini producători români care exportă în Europa un vehicul complet: noi producem remorci auto, de exemplu.

În total, am atras 10 milioane de euro fonduri europene. În niciun caz nu puteam face investiţiile din fonduri proprii sau împrumuturi bancare. Este nevoie că tot ce se face în materie de investiţii în producţie să se facă pentru produse care sunt căutate nu numai în România, ci şi în Europa.