ZF Agropower. Laurent Pfeffer, Domeniile Catleya: O mică parte din producţie merge în Franţa, dar căutăm să ne extindem în SUA şi Marea Britanie. Compania are 14,5 hectare de vie şi o producţie de circa 80.000 - 100.000 de sticle anual

Autor: Florentina Niţu 20.10.2021

Laurent Pfeffer, oenolog cu studii la Bordeaux, care a pus bazele cramei Domeniile Catleya în judeţul Me­hedinţi în urmă cu 13 ani, alături de fratele său şi un prieten, a început să trimită primele vinuri româneşti în Franţa, ţara sa de origine, şi acum se uită spre SUA şi Marea Britanie pentru export.

„Vând o mică parte din producţie în Franţa şi vând doar soiuri ro­mâ­neşti, pentru că oamenii sunt curioşi, iar după ce consumă sunt şi bucuroşi. Încerc să mă extind în alte pieţe, cum ar fi SUA şi Marea Britanie, unde doresc să contactez distribuitori“, a spus Laurent Pfeffer, fondator al Dome­niilor Catleya, în cadrul emi­siu­­nii ZF Agropower, un proiect sus­ţi­­nut de Banca Transilvania şi Profi.

Printre gamele de vinuri produse de companie se numără Freamăt, o gamă de vinuri uşor băubile, florale, fructate, Epopeea, o gamă de vârf, şi Perfect Simplu, pentru că e un vin produs în Oltenia şi e doar un soi de struguri într-o sticlă.

„Calitatea vinurilor în România este foarte ridicată şi eu aş zice că din 2005 – 2007, de când am intrat în UE şi s-a investit masiv în foarte multe cra­­me. Sunt de 13 ani în România şi lu­crez în acest domeniu, iar soiurile ro­mâneşti de struguri sunt foarte apre­ciate în străinătate, pentru că România are soiuri autohtone, care se regăsesc doar în România“, a pre­cizat Laurent Pfeffer.

Acesta a mai spus că a observat că oamenii se pricep din ce în ce mai mult la vin şi clienţii îşi doresc un vin calitativ, pentru care sunt dispuşi să plătească mai mult. „Piaţa noastră pen­tru vinuri premium este în ora­şele mari, Bucureşti, Iaşi, Timi­şoara, Cluj-Napoca.“

În acest an, el spune că pentru Oltenia a fost un an normal până la final de iunie şi după aceea nu a mai plo­uat, iar unele soiuri au avut de su­ferit din cauza căldurii şi sunt unii stru­guri care au rămas foarte mici, la cei albi fiind în scădere de randament importantă.

„Syrah, un soi din sudul Franţei, s-a dezvoltat normal, Cabernet e la fel ca anul trecut, dar strugurii Merlot sunt mai mici. Per total eu sunt mulţumit. Trebuie să avem o limită de randament. Eu la strugurii pentru vinul roşu nu vreau să depăşesc între 5 şi 7 tone/hectar, iar la alb şi roze în­tre 6 şi 9 tone/hectar“, a explicat oenologul.

Acesta a menţionat că este un an bun din punctul de vedere al produc­tivităţii la hectar, însă menţionează că nu s-a pregătit pentru valul 4 al pan­demiei de COVID-19, când condiţiile de intrare în restaurante sunt mai stricte şi afectează vânzările de vin prin numărul mai mic de clienţi.

Anul trecut, spune Pfeffer, se gândea că o să închidă crama, dar la finalul anului businessul a fost pe creştere, pentru că s-a adaptat repede şi a început să facă degustări online pentru clienţi corporate.

„Costurile de producţie cresc acum, dar la noi în domeniu concurenţa este destul de dură, iar preţurile nu pot fi modificate uşor şi nu cred că la vin vor creşte curând. Noi nu vom creşte preţul la gamele pe care le avem. Politica mea este altfel. Adică în loc să cresc preţurile, creez vinuri noi, premium, ţinute în butoaie de lemn, care din start au preţ mai mare. Multe crame au stoc de vinuri şi având asta în vedere este greu să creştem preţurile. Costurile noastre cele mai mari sunt în continuare cu manopera, cu zilieri, dar au crescut şi preţurile la sticle, dopuri şi alte materiale folosite, precum şi gaze şi energie electrică“, a mai spus Laurent Pfeffer.

Severineşti Viticola, compania din spatele Domeniile Catleya, a avut o cifră de afaceri de 1 milion de lei în 2020, în creştere cu 12% faţă de anul precedent, şi un profit de 46.000 de lei, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

 

 

Producătorul de material rulant Softronic din Craiova, comenzi pentru şase locomotive electrice de la transportatorul feroviar din Suedia

 

„Comenzile vin în ultima clipă, perioada de aprovizionare este lungă, toate materialele s-au scumpit.“

 

Softronic din Craiova,  singura fabrică producătoare de rame şi locomotive electrice din Europa de Est, controlată de patru antreprenori români, estimează în acest an afaceri în creştere până în 5% faţă de anul anterior, când a atins nivelul de 120 de milioane de lei, potrivit oficialilor companiei.

„Am estimat pentru acest an afaceri în creştere cu cel mult 5%, important este să nu scădem. Am livrat 4 locomotive electrice către transportatorul feroviar de marfă din Suedia şi aşteptăm să se facă recepţia pentru încă alte două locomotive electrice tot pentru Suedia“, a declarat pentru ZF Radu Zlatian, directorul de dezvoltare-cercetare al operatorului.

Softronic a produs şi livrat primele două locomotive electrice în 2018 către operatorul feroviar de marfă Green Cargo din Suedia, cu care a câştigat în 2017 un contract pentru doi ani, cu posibilitatea de extindere până la zece ani. Mirabela Tiron

Mai multe detalii pe zfcorporate.ro

 

Înfiinţată în 1991 la Craiova, Softronic are singura fabrică ce produce rame şi locomotive electrice în Europa de Est şi care vinde în prezent locomotivele electrice în străinătate. 

„Pandemia a afectat afacerile companiilor feroviare. Sunt puţini cei care au curaj să facă investiţii acum, mulţi preferă să închirieze locomotive. Acum comenzile se trimit în ultimul moment, perioada de aprovizionare este lungă, durează şi un an până primim componente electronice, este o criză exact ca la componentele pe auto. Este greu, ne forţăm să nu scădem“. Fabrica de la Craiova produce anual câte zece locomotive electrice. Compania a mai avut în acest an comenzi de la EP Rail şi divizia locală a  Deutsche Bahn Cargo, câte două locomotive electrice către fiecare operator.

Compania nu a vândut nicio locomotivă către operatorii feroviari de stat,  deşi transportatorii de stat au locomotive şi vagoane vechi. Preţul unei locomotive Softronic se ridică la 2,5-3 milioane de euro, potrivit ultimelor date.

„Toate materialele pe care le cumpărăm s-au scumpit, de la oţel, la cupru, componente, transformatorul de putere. Şi preţul locomotivelor a crescut. Acum aşteptăm noile facturi la curent şi gaze“. 

Softronic este singurul producător de material rulant (din top cinci de pe piaţa locală) ce a reuşit să îşi crească afacerile în fiecare an. Datele oficiale arată că cifra de afaceri a companiei s-a ridicat la 120 de milioane de lei anul trecut (dublu faţă de nivelul din 2017) şi în creştere faţă de nivelul de 100 de milioane de lei anul anterior, potrivit mfinante.ro. Compania a raportat un profit de 6,1 milioane de lei anul trecut, în scădere de la 9,3 milioane de lei anul anterior. Softronic şi-a crescut numărul de angajaţi la 407 persoane anul trecut, faţă de 250 de anul anterior.

Compania lucrează cu specialişti, de la sudori la lăcătuşi mecanici.

„Avem peste 400 de angajaţi. Meseriaşii au dispărut, lucrăm cu angajaţi peste 40 de ani, tineri meseriaşi nu găsim dacă şcolile nu mai formează. Am luat toate măsurile pentru a ţine secţiile deschise, le luăm temperatura, am decalat pauza de masă, mulţI angajaţi nu vor să se vaccineze“.

Softronic este un business românesc în care cel mai mare acţionar este Ionel Ghiţă, cu o cotă de 30% din capital. Alături de el, antreprenorii Ion Gîrniţă şi Augustin Popescu deţin câte o participaţie de 26,69% iar Oana Miulescu are un pachet de 16,5% din titluri, potrivit ultimelor date.

Softronic a mai produs la Craiova în afară de locomotive şi trei trenuri de mare viteză Hyperion, ce pot ajunge la  o viteză de 160 de kilometri pe oră şi care opereau curse pe Craiova – Bucureşti – Constanţa şi pe Craiova – Bucureşti – Braşov, însă viteza cu care circulă este mult limitată de condiţia precară a căii ferate.  În 2014, Softronic a construit primul tren electric (Hyperion)  fabricat în România, finanţat de Garanti Bank cu 4,3 milioane de euro, iar în 2015 firma a livrat al doilea tren de acest tip. 

Grupul Softronic cuprinde divizia producătoare de rame şi locomotive electrice, alături de serviciile Softrans, transportator feroviar de marfă şi de pasageri, care a apărut pe piaţă în 2002.