Tudorel Andrei, preşedintele INS: Estimăm că în perioada următoare populaţia României va scădea. Dacă vom merge pe acelaşi trend, în 2030 vom avea o populaţie de 17,8 mil. persoane

Autor: Alexandra Matei 20.10.2021

La 1 ianuarie 2021, populaţia României număra circa 19,1 mil. persoane, faţă de 20,1 mil. persoane în 2011. 

În acest moment, România este pe locul 6 în Uniunea Europeană după dimensiunea populaţiei rezidente.

România se confruntă, în prezent, cu o reducere semnificativă a populaţiei, iar în acest context, Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS) estimează că în perioada următoare aceasta va continua să scadă.

Astfel, susţine el, dacă se va urma în continuare acest trend de reducere a populaţiei, România ar putea avea o populaţie de 17,8 mil. persoane în 2030.

„Estimăm că în perioada următoare populaţia României va scădea. La 1 decembrie 2021, în momentul critic al recensământului, vom avea o populaţie de 19,186 mil. persoane, cu un milion mai puţin faţă de anul 2011. În acest moment, suntem pe locul 6 în Uniunea Europeană, dacă avem în vedere dimensiunea populaţiei rezidente. Dacă vom merge pe acelaşi trend, în 2030 vom avea 17,8 milioane de persoane şi vom trece pe locul 7”, a declarat prof. univ. dr. Tudorel Andrei, preşedinte al INS, în cadrul evenimentului „Serii istorice de date. Populaţia României 1860-2020” găzduit de HotNews.ro.

Totodată, el susţine că dezechilibrele majore pe grupe de vârstă vor crea probleme mari pe piaţa forţei de muncă, în domeniul sanitar şi în domeniul educaţiei.

În cadrul evenimentului au fost prezentate o serie de date, care arată că la 1 ianuarie 2021 populaţia României număra circa 19,1 mil. persoane, faţă de 20,1 mil. persoane în 2011. Preşedintele INS spune că factorii ce influenţează dinamica populaţiei de la un an la altul şi pe o perioadă lungă de timp sunt factorii naturali, diferenţa dintre numărul de naşteri şi numărul de decese şi migraţia internaţională.

Astfel, dacă până acum 10 ani, prin intermediul migraţiei externe se justifica aproximativ 80% din reducerea populaţiei rezidente şi circa 20% pe baza sporului natural negativ, începând cu anul 2012 şi până anul trecut reducerea populaţiei are la bază sporul natural negativ (60%) şi migraţia (40%).

Datele prezentate în timpul evenimentului „Serii istorice de date. Populaţia României 1860-2020” relevă faptul că anul 2012 a fost anul în care s-au înregistrat cele mai puţine naşteri, an care a fost echivalat la acest capitol de 2020.

Totodată, mai adaugă Tudorel Andrei, anul trecut s-au înregistrat şi cele mai multe decese la nivelul României.

Preşedintele INS susţine că un aspect nefavorabil pentru populaţia României este îmbătrânirea acesteia. „Într-o perioadă relativ scurtă, de 30 de ani, populaţia României a îmbătrânit cu aproape 7,7 ani.”

Dumitru Sandu, profesor în cadrul Facultăţii de Sociologie a Universităţii din Bucureşti susţine, în urma prezentării acestor date, că a început cea de-a doua tranziţie demografică. Această situaţie, explică el, nu este specifică doar României, ci apare şi în alte ţări.

Însă, în momentul în care mortalitatea generală a depăşit nivelul natalităţii, conform acestor date expuse în cadrul evenimentului, el afirmă că intră în joc şi factori culturali, sociali şi de politică demografică.

„Realmente, consecinţele schimbărilor demografice sunt grave. Problema este că e nevoie de politici şi, de fapt, cred că unul dintre motivele pentru care nu am ajuns să avem politici eficiente în domeniile menţionate este că e nevoie de studii fundamentare şi de gândire. E nevoie să integrezi aceste politici. Pentru migraţie, ai nevoie de politici de migraţie şi dezvoltare, care nu există. Asemenea politici trebuie concepute la nivel naţional şi regional”, a spus Dumitru Sandu, profesor în cadrul Facultăţii de Sociologie a Universităţii din Bucureşti.

Totodată, acesta mai spune că România este una dintre ţările Uniunii Europene cu cea mai proastă stare de sănătate, dincolo de criza Covid-19.

În acest sens, el subliniază că România are cea mai mare rată de mortalitate infantilă din Uniunea Europeană şi că trebuie discutat despre consecinţele grave ale sistemului sanitar.

„Soluţii pentru aceste probleme sunt, însă problema este fragmentarea. Instituţiile lucrează individual, iar acolo unde există idei bune, ele rămân izolate. Trebuie urmat exemplul altor ţări”, a mai adăugat Dumitru Sandu.

Întrebat despre cum s-ar putea creşte nivelul natalităţii în România, profesorul spune că la baza natalităţii, în afară de infrastructură şi venituri pentru familii cu mulţi copii, mai există un factor ce se referă la asigurarea condiţiilor de speranţă şi de aşteptări pozitive din partea populaţiei.

El este de părere că natalitatea nu are cum să revină pe un trend ascendent, în contextul în care mortalitatea este atât de mare, iar tinerele familii judecă raţional, pe ideea că nu au un motiv pentru care să aducă un copil pe lume, întrucât nu sunt venituri suficiente pentru a-i asigura un trai bun.

Studiul „Serii istorice de date. Populaţia României 1860-2020", potrivit INS, este o premieră publicistică în domeniu, în care sunt prezentate date despre populaţia României în graniţele teritoriale actuale de la primul recensământ din istorie, din anul 1860, şi până în 2020 şi în care mutaţiile suferite de ţara noastră sunt surprinse în datele statistice.