Videoconferinţa Mediafax „Dezvoltarea României. Goana după angajaţi mai educaţi“. „Primarii care nu îşi fac eficient datoria de a sprijini învăţământul trebuie sancţionaţi. Modul în care este finanţată educaţia se schimbă“

♦ Educaţia va primi 4 mld. euro din celebrul PNRR, dar oficialii şi experţii în educaţie recunosc că banii alocaţi învăţământului se pot cheltui mai eficient, iar derapajele trebuie sancţionate.

Sistemul de învăţământ din Ro­mânia are nevoie de descen­tralizare, dar aceasta să fie făcută în aşa fel încât Ministerul Educaţiei – şi nu primarii sau pre­şedinţii de consilii judeţene, cum se întâmplă în prezent –  să decidă, pe baza planurilor transmise de şcoli, de ce alocări bugetare sunt necesare în şcolile respective. Aceasta este una dintre concluziile videoconferinţei Mediafax „Dezvoltarea României. Goana după angajaţi mai educaţi“, organizată ieri de Mediafax în parteneriat cu companiile Ericsson şi Horváth.

„Ne dorim descentralizarea învăţă­mân­tului şi ducerea învăţământului în comunităţi, în aşa fel încât comunităţile să fie responsabile de educaţie şi de calitatea învăţământului, însă în acelaşi timp ştim că sunt foarte multe cazuri în care primăriile şi consiliile locale nu vor să investească în educaţie, nu li se pare că este datoria lor, ci a statului. Ar trebui să clarificăm rolul autorităţilor locale în educaţie şi să existe sancţiuni inclusiv pentru primarii care nu îşi fac eficient datoria de a sprijini învăţă­mântul“, a spus Radu Szekely, secretar de stat în cadrul Ministe­rului Educaţiei, în cadrul videoconferinţei Mediafax. El crede că actuala modalitate de finanţare a învăţă­mântului, care implică un cost standard per elev, „şi-a atins capacitatea maximă“ pentru că nu se dovedeşte a fi eficientă.

„Sunt şcoli foarte mici unde finanţarea per elev nu este suficientă şi atunci calitatea învăţământului scade. Sunt alte şcoli unde finanţarea per elev e mult mai mare, pentru că sunt foarte mulţi elevi şi atunci banii acolo nu că sunt risipiţi, dar sunt distribuiţi inechitabil şi, per ansamblu, calitatea învăţământului este atât de diferită, încât nu putem spune că folosim eficient pârghiile pe care le avem pentru a finanţa învăţământul. (...) Vom regândi cariera didactică şi modul în care este finanţat învăţământul“, a mai spus Radu Szekely. O altă direcţie de finanţare, prin intermediul PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României) unde educaţia are alocate 4 mld. euro, este crearea de campusuri/consorţii şcolare, a mai adăugat el.

Paloma Petrescu, senior advisor la compania de consultanţă Horváth şi fost secretar de stat în Ministerul Educaţiei, a spus că una dintre cele mai mari probleme ale învăţământului românesc este lipsa de continuitate a deciziilor, care conduce la decizii luate din birou, care nu sunt neapărat în concordanţă cu nevoile din fiecare şcoală.

„Schimbările politice au ca efect renunţarea la unele acţiuni începute anterior. M-am bucurat să îl aud pe domnul Szekely că vorbeşte despre consorţii, deci se reia o idee foarte bună. De asemenea, el spune că şi-a atins limitele costul standard per elev. Sigur, aşa este, acest cost standard  face parte dintr-o strategie de descentralizare scrisă prin anii 2005-2006. Ceea ce înseamnă mult prea mult timp fără o analiză consistentă. Dar eu nu cunosc  – cel puţin nu au fost făcute publice – analize consistente prin care să rezulte care anume aspecte sunt depăşite şi cu ce alte aspecte ar trebui să fie înlocuite acelea“, a explicat Paloma Petrescu. Ea a mai spus că, potrivit legii educaţiei, şcolile au mai multe surse de finanţare: finanţarea de bază (de la minister – care asigură salariile şi cheltuielile curente), finanţarea complementară (de la autorităţile locale – primării/consilii judeţene - care alocă fie din fonduri proprii, fie solicită de la minister bani pe baza nevoilor şcolilor) şi finanţarea suplimentară (care vine de la minister pentru şcolile cu performanţe deosebire sau pentru finanţarea programelor naţionale).

„Deci modul în care se cheltuie banii din educaţie se poate ţine sub control dacă se monitorizează modul în care primăriile sprijină, îşi pun în practică şi îşi respectă atribuţiile pe care le au.“

„Pentru că, de fapt, autorităţile locale sunt proprietarii clădirilor în care funcţionează şcolile şi, în calitate de proprietar, au obligaţia să le întreţină. Iar această parte de cheltuieli de investiţii şi consolidare se realizează din finanţarea complementară, deci tot de la bugetul de stat“, a mai spus Paloma Petrescu.

Sistemul educational din România are nevoie de o mai mare flexibilitate şi agilitate, în care profesorii/ directorii de şcoli pot să implementeze idei mai curajoase, spune Oana Moşoiu, expert în educaţie.

„Procesul de învăţare trebuie să existe şi dincolo de şcoală, iar acest lucru ţine de cât de agili vom fi în a organiza diferite tipuri de învăţare în spaţiile outdoor, folosind vacanţele de vară într-un mod dinamic, nu într-un mod şcolăresc care induce copiilor o anumită respingere faţă de ideea de şcoală. (...) Dar ne încăpăţânăm să ţinem un curriculum monodisciplinar, să nu asimilăm noi perspective de predare a materiilor care de fapt ar eficientiza şi învăţarea, dar şi modul de organizare al profesorilor în context şcolar sau în alte tipuri de context. Aici fac trimitere la proiectul Fizica altfel, Chimia altfel, Biologia altfel, unde au fost formaţi profesori din mediul ONG şi unde s-a găsit o punte de colaborare cu inspectorii de specialitate din Ministerul Educaţiei“, a explica Oana Moşoiu, expert în educaţie şi lector universitar.

Una dintre soluţiile concrete de îmbunătăţire a proceselor şcolare care a fost aplicată cu success în şcolile private şi care nu necesită finanţare este schimbarea modului de organizare a şedinţelor cu părinţii.

„Este o schimbare pe care o pot implementa toţi directorii de şcoli de stat din ţară. Se numeşte transformarea şedinţelor cu părinţii din şedinţele acelea din care toată lumea pleca cu un nod în stomac în şedinţe în care copiii îşi cheamă părinţii la şcoală să afle despre ei, ce fac, care e progresul lor şi cum anume îi pot sprijini. Aceste şedinţe au condus la o creştere a motivaţiei intrinseci a copiilor, pentru că, din pregătirea pentru această şedinţă, ei înţeleg de ce învaţă şi de ce au aceste materii în program“, a explicat Ruxandra Mercea, directorul executiv al şcolii private Transylvania College.

Radu Szekely, secretar de stat, Ministerul Educaţiei