Firmele din Europa de Est au început din nou să moară, cu miile în fiecare lună. Deocamdată nimeni nu este îngrijorat, însă criza a adus noi pericole

La începutul pandemiei multe necazuri au fost prezise, inclusiv tsunamiuri de falimente, dar puţine s-au adeverit până acum, în ton cu impredictibilitatea actualei crize. Însă falimentele vin, poate că nu în valuri chiar aşa de mari. Iar firmele rămase pe linia de plutire au de dus o povară în plus, pe cea a datoriilor mai mari.

În Ungaria, aproape 2.000 de firme au fost lichidate doar în septembrie, cel mai ridicat nivel din ultimele 12 luni, se arată

într-o analiză a 24.hu. De asemenea, avertizează studiul citat, nu este exclus ca numărul de insolvenţe să crească la 4.000-5.000 pe lună în octombrie-noiembrie, iar această cotă ridicată să persiste câteva luni.

Decesele corporate din septembrie nu ajung nici măcar la media de dinainte de criză, iar numărul pare mare dacă este raportat la situaţia din pandemie, când guvernul a interzis lichidările silite şi a ajutat financiar companiile. Însă, din vară sunt premise din nou lichidările silite, iar analiştii se aşteaptă ca acesta să fie doar începutul unui val de falimente.

Compania de asigurări de credite Euler Hermes prognozează pentru Ungaria o creştere a insolvenţelor  cu 20% anul acesta. În prima jumătate a anului, indicatorul a urcat cu 18%, dar la un nivel mai mic decât în 2019 mulţumită revenirii economice globale mai rapide decât s-a anticipat, stimulentelor economice locale şi revenirii pieţelor la normal în contextul ratei ridicate de vaccinare. Însă unele sectoare rămân expuse. Este vorba de turism, restaurante şi construcţii.

Euler Hermes se aşteaptă ca preţurile mai mari ale materiilor prime, penuria de cipuri, întreruperile de pe lanţurile de producţie şi presiunile de a face investiţii în tehnologie  să crească numărul de insolvenţe printre furnizorii de piese şi componente auto. Asociaţii ale patronatelor de tot felul avertizează că intenţia guvernului de a majora salariul minim pe economie cu 20% va împovăra şi mai mult firmele care cu greu reuşesc să facă faţă crizei şi acest lucru va duce inevitabil la faliment. Aceasta dacă guvernul nu compensează prin reducerea contribuţiilor la stat.

Din agricultură vine avertismentul că producătorii de mazăre şi porumb dulce au probleme grave din cauza condiţiilor meteo extreme din ultimii ani, scrie agrarszektor.hu. Seceta sau îngheţul prelungit în primăvară compromit recoltele şi fac ca tot mai mulţi fermieri din acest sector să renunţe la afacere. Iar de suferit vor avea şi procesatorii şi companiile de îmbuteliere.

Dacă fermierii renunţă la producţia de mazăre, procesatorii şi îmbuteliatorii vor pierde 20-30% din materia primă. Astfel, dacă statul nu intervine cu vreo formă de compensaţie financiară, pot urma falimente.

De asemenea,  g7.hu scrie că din cauza unor schimbări pe piaţa electricităţii, unii consumatori corporate sunt nevoiţi să încheie contracte de furnizare noi în care preţurile pot ajunge să fie şi de trei ori mai mari decât cele din prezent. Pentru unele afaceri, acest lucru poate însemna faliment sigur.

În Polonia, cea mai mare economie din regiune, numărul de insolvenţe în sectorul de business a urcat cu 131% în primele trei trimestre ale acestui an, în raport cu perioada similară din 2020. La şase luni, creşterea a fost de 160%, notează inwestycje.pl, care citează o analiză a Coface. Comparaţia la nouă luni reflectă şi faptul că statistica include, începând cu trimestrul trei din 2020, o nouă procedură de insolvenţă, simplificată, care nu presupune intervenţia unei instanţe de judecată. Numărul total al insolvenţelor este mai mic decât cel de dinainte de criză, dar importantă este tendinţa.

Insolvenţele cresc în toate sectoarele economice. Cel mai mare salt a fost înregistrat în agricultură, de 301%. În servicii, creşterea este de 156%, iar în transporturi de 148%. Cele mai multe proceduri de insolvenţă au fost înregistrate în servicii, aproape 30% din total. Dominante în populaţia de afaceri falimentare sunt entităţile mici - micii întreprinzători, parteneriatele civile şi fermierii reprezentând 60% din totalul firmelor care şi-au declarat falimentul în perioada analizată. Proporţia mare de insolvenţe din servicii este rezultatul încetării activităţii din sectoarele HoReCa şi evenimente. Barbara Kaminska, analist la Coface, apreciază că în prezent cele mai mari provocări economice pentru companiile din Polonia sunt penuriile de materii prime şi creşterile de preţuri şi de costuri, care împiedică expansiunea multor afaceri. De asemenea, atrag atenţia analiştii, cresc şi datoriile din sectorul corporate. În plus, firme străine au rămas datoare la companiile poloneze.

Pentru Bulgaria, cea mai săracă ţară din UE, Euler Hermes prezice o creştere cu 9% a numărului de insolvenţe în 2022 şi de 5% anul acesta, potrivit SeeNews. Firma estimează că intervenţiile masive ale guvernelor au prevenit unul din două falimente în Europa de Vest.

Euler Hermes a remarcat că tendinţa de creştere a falimentelor în Europa de Est şi în economiile emergente este contrară celei globale.