ZF Agropower. Accesul la finanţare europeană este greoi, IFN-urile câştigă teren, iar banii pentru digitalizare sunt pentru fermierii care ştiu ce înseamnă antreprenoriatul. „Fondurile europene sunt pentru oamenii cu bani ca să facă şi mai mulţi bani.“

O parte din fermierii români susţin că accesul la finanţare europeană este greoi şi primesc bani pentru dezvoltare în decurs de câţiva ani, iar procentul cofinanţării este, de cele mai multe ori o povară, astfel că Instituţiile Financiare Nebancare (IFN-urile) câştigă teren. Pe de altă parte, unii dintre fermieri consideră că dacă eşti antreprenor trebuie să ai o viziune şi în capitalism să te bazezi pe capitalul propriu.

„Vrem să depunem un proiect pentru a accesa fonduri europene, dar este foarte greu. Întrebarea este pentru cine sunt aceste finanţări: pentru fabricile existente, pentru coloşii ţării sau pentru noi cei care vrem să ne dezvoltăm? Ce să le spun eu fermierilor, că trebuie să aducă o cofinanţare 50% din bu­zu­narul lor, plus 10% pentru diverse chel­tuieli, plus diferenţa de curs valutar? Adică trebuie să aducem 70-75% şi cu ce ne ajută statul? Apoi mai durează proiectul trei ani.

O cooperativă ar trebui să aibă cofinanţare europeană de 90%“, a spus Ionuţ Lăscaie, preşedinte al Cooperativei de la Lunguleţu, for­mată din 855 de legumicultori şi po­mi­cultori din mai multe judeţe. El a fost prezent la emisiunea ZF Agropower, un proiect al ZF susţinut de Banca Transilvania şi Profi.

Ionuţ Vochin, director executiv al Oxigen Agro Product Company, afirmă că accesul la finanţare europeană îl au doar agricultorii cu suprafeţe foarte mari, menţionând că unul dintre motivele pentru care şi el s-a asociat într-o cooperativă a fost acela de a accesa fonduri europene.

„Dacă acum sprijinul european e de 50-70%, în următoarele sesiuni nu va mai fi nici aşa. Ne merităm soarta, pentru că nu ieşim să cerem, nu ne coagulăm în asociaţii, să avem o voce ca să putem să dăm cu pumnul în masă. Fondurile europene sunt pentru oamenii cu bani ca să facă şi mai mulţi bani. (…)“

„În condiţiile actuale, fără digitalizare suntem pe cale de dispariţie“, a menţionat Vochin.

El a adăugat că a înţeles foarte clar direcţia trasată de Bruxelles: „să producem mâncare“, dar pentru a realiza acest obiectiv, fermierii ar trebui să aibă posibilitatea să acceseze bani uşor şi să primească subvenţii. „Apelăm la INF-uri, pentru că IFN-urile nu sunt constrânse de BNR să aibă atât de multe blocaje şi automat există mai multă flexibilitate, analizează investiţia din punctul de vedere al businessului.“

Pe de altă parte, Radu Pandrea, preşedinte al Asociaţiei pentru un Viitor Sănător, care este cercetător şi apicultor, crede că fermierul ar trebui să se transforme treptat în investitor şi în supraveghetor al afacerii pe care o conduce. În plus, el adaugă că în capitalism trebuie să te bazezi pe capitalul propriu.

„Nu se pot da bani oamenilor care nu ştiu să managerieze banii. Nu se pot da bani oamenilor care nu fac bani. O parte din tinerii fermieri care au luat bani prin măsura de instalare a tinerilor fermieri au renunţat la afacere după perioada de monitorizare. Eu sunt pentru finanţaea fermierilor care pot să dovedească că pot face ceva mai departe. Cum să dai bani pentru digitalizare tuturor fermierilor? Trebuie să le dai companiilor care şiu să se digitalizeze“, a spus Pandrea.

Daniel Stănescu, fondator al companiei de consultanţă Global Company Incorporate, crede la rândul său că digitalizarea este importantă şi trebuie implementată de cei care cunosc foarte bine anumite procese şi sisteme, dar şi că ar trebui să fie personalizată.

„De curând am fost contactat de o firmă străină care oferă sisteme de monitorizare prin GPS ce pot fi folosite pentru orice utilaj agricol şi sunt şi alte societăţi din domeniul IT care m-au contactat în ultimele şase luni să facă parteneriate cu mine sau cu firmele de consultanţă pentru a-şi oferi soluţiile, dar sistemele de digitalizare sunt foarte diferite pentru fiecare fermier şi au un impact important asupra bugetului, deci nu pot fi făcute oricum, trebuie analizate. Sistemele de digitalizare nu sunt ieftine şi un sistem de digitalizare slab sau nepotrivit înseamnă o pagubă, nu o afacere viabilă“, a menţionat el.

Daniel Stănescu,

fondator, Global Company Incorporate

► Anul acesta accesul la finanţarea din fonduri europene pentru fermieri era mult aşteptat, pentru că în ultimii doi ani nu au mai fost finanţări, mai ales finanţări mari. Însă este puţin mai complicat decât ce era înainte.

Ionuţ Lăscaie,

preşedinte, Cooperativa de la Lunguleţu

► Până acum toată lumea spunea asociaţi-vă în cooperative şi grupuri de producători, ca să primiţi co-finanţare de 70-90% pentru proiectele cu fonduri europene. Suntem 855 de membrii şi am muncit opt ani să ajungem aici, iar acum vine AFIR şi spune că pentru procesare cofinanţarea europeană este de 50%. Vrem să depunem un proiect pe fonduri europene, dar e foarte greu. Întrebarea este pentru cine sunt aceste finanţări: pentru fabricile existente, pentru coloşii ţării sau pentru cei care vrem să ne dezvoltăm?

Ionuţ Vochin,

director executiv, Oxigen Agro Product Company

► Nu există un Plan Naţional Stategic, sunt nişte bani ceruţi de la Bruxelles, dar nu ştim pentru ce. Au aruncat cu nisip în ochii noştri.

Eu am înţeles foarte clar direcţia trasată de Bruxelles: să producem mâncare. Atunci să ne dea şi posibilitatea să accesăm bani, pentru că tot de la ei cumpărăm utilajele şi ustensilele pentru a produce. Agricultura fără subvenţii de la UE este un business mort.

Radu Pandrea,

preşedinte, Asociaţia pentru un Viitor Sănătos

► În capitalism, totul se învârte în jurul capitalului, dar capitalul poate să fie propriu sau împrumutat. Ideal ar fi să avem capital propriu, însă e foarte greu pentru un fermier care trăieşte de la un an la altul să-şi finanţeze afacerea. De aceea eu recomand asocierea, pentru că e mai uşor să aduni cofinanţarea pentru un proiect cu fonduri europene. E foarte bine că ne uităm ce fac vecinii noştri, ce face concurenţa, dar noi ca fermieri ce facem?

Fermierul ar trebui să se transforme treptat în investitor şi în supraveghetor al afacerii pe care o conduce.