Afacerile fabricii de prelucrare a lemnului Kastamonu din Reghin au crescut cu 33% în primul semestru din 2021, ajungând la peste 384 mil. lei

Kastamonu România (fosta Prolemn), controlată de firma Kastamonu Entegre din Turcia, a raportat pentru primul semestru din acest an o cifră de afaceri de 384,3 mil. lei (77,6 mil. euro), în creştere cu 33% faţă de acceaşi perioadă a anului trecut, când compania a avut afaceri de 289,5 mil. lei (60 mil. euro), conform calculelor ZF pe baza datelor transmise de oficialii companiei din Reghin. Kastamonu România a realizat în 2020 o cifră de afaceri de 658,7 mil. lei (136,7 mil. euro), conform datelor de pe site-ul Ministerului Finanţelor.

’’Adiţional cererii crescute din piaţă, consolidarea parteneriatelor existente, noile pieţe de desfacere şi gama îmbunătăţită de produse sunt factorii principali care au influenţat creşterea cifrei de afaceri.

Piaţa de profil în primul semestru a fost pe un trend ascendent, marcată în aceeaşi măsură şi de creşterea considerabilă a costurilor la materia primă şi energie. Pe fondul disponibilităţii reduse a principalelor produse şi din dorinţa actorilor principali de refacere a stocurilor de marfă la raft, ne aşteptăm ca următoarea perioadă să înregistreze acelaşi trend crescător.’’, au declarat pentru ZF Transilvania reprezentanţii companiei Kastamonu România.

În fabrica Kastamonu din Reghin sunt produse plăci de tip HDF (plăci fibrolemnoase de înaltă den­sitate - n.red.), foi de uşi, PAL (plăci din aşchii de lemn) brut şi PAL melaminat, dar şi blaturi de bucătărie pentru reţelele de bricolaj, pro­du­cătorii de mo­bilă, distribuitorii de mate­riale şi accesorii pentru industria mobilei. Exportul generează peste 50% din cifra de afaceri a companiei, incluzând gama de produse de la Reghin, dar şi articole complementare produse la fabricile Kastamonu din grup, cu destinaţii pe toate continentele.  Kastamonu livrează produsele realizate la Reghin în ţări precum Ungaria, Italia, Serbia, Polonia, Turcia, Ucraina, Republica Moldova, Cehia, Croaţia, Slovenia, Slovacia, Algeria, Maroc, Guatemala, Egipt sau Franţa, potrivit unor informaţii furnizate anterior de companie.

Kastamonu a ajuns în prezent la 925 de angajaţi, care asigură funcţionarea unei linii de producţie pentru PAL, a trei linii de melaminare, o linie de impregnare de hârtie, o linie de producţie de blaturi de lucru, două linii de producţie a feţelor de uşi şi o linie de producţie foi de uşi. Compania intenţionează ca până la finalul acestui an să mai recruteze încă 16 oameni. Compania şi-a bugetat pentru acest an investiţii de peste 2 mil. euro pentru modernizarea fabricii de prelucrare a lemnului din Reghin.

’’Planul de investiţii agreat pentru anul în curs s-a concentrat pe lucrările de modernizare a capacităţilor de producţie şi pe îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. În prezent suntem în grafic cu ceea ce ne-am propus la începutul anului. Faţă de alocarea bugetară de la începutul anului, am făcut o alocare suplimentară, de aproape o jumătate de milion de euro, pentru modernizarea centralei termice aferente liniei de producţie <feţe de uşi>.’’, au mai spus oficialii Kastamonu România.

Compania face parte din Hayat Holding, cel mai mare jucător din Turcia din industria lemnului, care a intrat pe piaţa locală în 1998 prin preluarea a 98% din acţiunile Prolemn Reghin, care în aprilie 2012 a luat numele acţionarului său, Kastamonu. Ultimii ani au fost extrem de agitaţi pentru sectorul forestier, pe fondul unor modificări legislative importante, dar şi al unor scumpiri agresive a masei lemnoase, România devenind, în premieră istorică, importator net de buşteni. Exportăm pe an circa 0,3 milioane mc şi importăm pe an peste 2 milioane mc, porivit unui raport al Ministerului Apelor şi Pădurilor.

Cei mai mari investitori străini din domeniul prelucrării lemnului sunt companiile HS Timber Group, fosta Holzindustrie Schweighofer, Egger şi Kronospan, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare fond forestier aflat în proprietatea publică a statului - aproximativ 47% din totalul fondului forestier naţional.