O altă latură a digitalizării şi a învăţării evaluate cu teste grilă: agramatismul devine normă. „Comanda ta Bringo, a fost achitată“. Delgaz Grid: „Din cauza remedierii unor deranjamente, este posibilă întreruperea energiei“. „Aţi fost contactat de FAN Courier pentru a vă livra expediţia“. „Veţi fi contactat de către unii dintre şoferii noştrii“

Exemplele de mai sus sunt extrase din mesajele trimise, prin SMS, în ultimele luni, clienţilor care au comandat alimente şi îmbrăcăminte sau care sunt înscrişi în baza de date a companiilor pentru a primi oferte sau diverse informări. Virgula între subiect şi predicat, locuţiunea prepoziţională „din cauza“ folosită cu un termen cu sens pozitiv („remediere“), folosirea unor cuvinte care nu au sensul dorit („expediţia“ în loc de „colet“ sau „magazine staţionare“ în loc de „magazine fizice“) şi „noştri“ scris cu doi i sunt câteva dintre greşelile grave care şi-au găsit locul în mesajele venite chiar şi de la companii foarte mari. Cum am ajuns în această situaţie şi de ce au ajuns o normalitate astfel de greşeli?

„Îmi imaginez că cei care au scris astfel de mesaje sunt oameni tineri şi ieftini, pentru că firmele nu au investit în zona asta de creaţie, nu cred că au agenţii care să se ocupe de astfel de mesaje. Când vezi ce se întâmplă cu generaţiile care nu iau bacalaureatul şi că educaţia se face pe teste grilă, cum să te aştepţi să scrie corect cineva care a fost evaluat după cum a dat click într-o căsuţă? Nu cred că aceste probleme pot fi remediate, pentru că nu cred că ei (companiile - n.red.) ştiu că au o problemă. Dacă şefii lor ar fi pus preţ pe aceste aspecte nu s-ar fi ajuns aici şi ar fi scris corect mesajele din prima“, a spus Bogdan Naumovici, managing partner al agenţiei de publicitate 23 Communication Ideas. El a mai explicat că, de cele mai multe ori, departamentele care se ocupă de zona de online au fost formate din angajaţi selectaţi după criteriul vârstei şi nu în funcţie de abilităţile de comunicare.

„Cine ştie cu Facebookul, cu Insta­gramul etc. se ocupă de partea de comu­nicare online. Social media managerul a fost, de cele mai multe ori, cel care avea cel mai activ cont de pe Facebook. Şi de multe ori aceşti angajaţi o iau pe scurtătură, folosesc Google Translate fără să mai perieze conţi­nutul şi, chiar dacă ştiu că greşesc, nu corec­tează, pentru că ştiu că nu o să îi tragă ni­meni la răspundere“, a mai spus Naumovici.

Noţiunile de bază ale gramaticii se învaţă încă din clasele primare, iar procesul de învăţare, de fixare a normelor, continuă şi în clasele gimnaziale şi liceale.

„Sunt curios câţi români sesizează greşelile din textele de mai sus. Limba română se degradează vertiginos şi, din păcate, aproape toţi contribuim la asta. Ştiu foarte puţine persoane care vorbesc şi scriu îngrijit. Deşi mi-ar plăcea, nu mă număr printre ele. Comunicăm din ce în ce mai mult şi mai prost, iar aplicaţiile de mesagerie şi platformele social media sunt mijloace electronice de barbarizare a limbii române. Aici viteza contează“, a spus Andrei Goşu, directorul general al firmei de training şi consultanţă Ascendis.

Greşeli grave de gramatică sunt întâlnite în toate păturile sociale, indiferent de nivelul de educaţie şi de statutul în societate, iar acestea au devenit mult mai vizibile odată cu folosirea intensă a reţelelor sociale.

„Să pui virgulă între subiect şi predicat mi se pare foarte grav, pentru că folosirea limbii materne este o carte de vizită. Totuşi, din practică, eu am observat că, acelaşi copil care scrie impecabil într-o teză sau într-un test, atunci când îmi trimite mesaj pe WhatsApp, nu are punct, virgulă sau alte semne de ortografie şi nu scrie cu majuscule când ar trebui“, a explicat Claudia Merti­caru, profesor de limba română la Colegiul Naţional Gheorghe Vrânceanu din Bacău. Cu cât cei care fac astfel de greşeli înaintează în vârstă, cu atât este mai dificil să le corecteze. De aceea, rolul şcolii este esenţial, deoarece „carenţele din limbaj se traduc în mod clar un mod de gândire defectuos“.

„De mulţi ani tot spun că firmele mari, mai ales, ar trebui sa angajeze un filolog pentru zona de comunicare, care să verifice mesajele transmise“, a mai spus Claudia Merticaru.

Dincolo de influenţa reţelelor sociale în „trunchierea“ limbii române, efectul învăţării limbii engleze de la vârste fragede îşi lasă amprenta asupra modului de exprimare al elevilor.

„De multe ori, le spun copiilor să găsească sinonime în limba română şi îmi spun că au în minte mai degrabă cuvinte în limba engleză, le e mai aproape o limbă care nu e maternă. În contextul de astăzi trebuie să ştii mai ales limba engleză, dar trebuie să păstrăm o măsură, mai ales atunci când există respectivele cuvinte în limba română. Cuvântul „mouse“ nu îl pu­tem traduce, însă putem evita folosirea unor cuvinte precum „comfort“ sau „capabilităţi“, a mai spus Claudia Merticaru.