ZF Economia verde. Adrian Pop, ADP: Cu cât forma unei clădiri este mai deviată, cu balcoane sau intrânduri, cu atât apar pierderi mai mari de căldură. Pentru eficienţă, trebuie să proiectăm clădiri mai compacte

♦ Totodată, în vederea decarbonizării construcţiilor, cel mai bun material este lemnul, pentru că are amprentă de carbon negativă.

Pentru ca imobilele să respecte standardele de eficienţă energe­tică, un aspect important îl re­pre­zintă compartimentarea spa­ţiului şi forma pe care o iau clădirile, spune Adrian Pop, arhitect şi consultant BREEAM, unul din standardele aplicate clădirilor „verzi“, la ADP green building.

„Pentru a face o clădire nZEB (cu un consum de energie aproape de zero – n. red.), trebuie ca şi spaţiile să fie organizate pe măsură. Forma cea mai eficientă este o sferă, un cub sau un paralelipiped. Cu cât această formă este mai deviată, în formă de U, de L, cu console, balcoane, intrânduri, cu atât creăm o anvelopă mai mare care duce la pierderi de căldură. Pentru eficienţă, trebuie să proiectăm clădiri mai simple ca volumetrie şi mai compacte şi atunci pierderea de energie este mai mică“, a spus Adrian Pop la emisiunea online ZF Economia verde.

Totodată, în vederea decarbonizării construcţiilor, cel mai bun material este lemnul, pentru că are amprentă de carbon negativă.

ADP green building se ocupă de partea de consultanţă şi certificare a clădirilor, spe­cia­lizarea companiei fiind pe stan­dardul BREEAM, unul dintre cele mai cunoscute din piaţa imobiliară. La fel ca standardul LEED, şi BREEAM abordează aspecte precum con­fortul an­gajaţilor şi impactul asupra mediului prin diferite criterii – mobilitate, eficienţă energetică, consum de resurse, materiale de construcţii, sus­ţi­nerea bio­diversităţii. În piaţă există însă şi alte sisteme de certificare.

„Segmentele de retail şi logistică sunt cele mai active în ultimii ani pe zona de certificări. Noi lucrăm din 2013 şi de atunci am avut aproape exclusiv proiecte de birouri, dar în ultimii doi ani s-a mutat foarte mult atenţia pe domeniul logistic. În trecut, aveam în jur de cinci-zece proiecte logistice pe an, dar anul trecut am avut 60-70 de astfel de clădiri. Spre finalul anului şi începutul lui 2021 ne-am orientat şi spre zona de retail.“

Certificatul este rezultatul final al unui proces de evaluare a clădirii, care începe din etapa de proiectare, continuă pe perioada execuţiei şi uneori merge şi pe perioada de operare a clădirii. Cei mai interesanţi jucători pe piaţa certificărilor sunt proprietarii marilor portofolii de clădiri, care au zeci sau sute de clădiri.

„În această criză sanitară, clădirile care au avut certificări bune au fost mai reziliente, au câş­tigat cursa de a atrage şi a păstra chiriaşi în timpul pan­de­miei. În timp, s-a dovedit că aceste clădiri se vând şi se închiriază mai bine, mai scump. Pe viitor, vor lucra mai puţini oameni în clădirile de birouri, densitatea scade. Birourile devin locuri de întâlnire, care susţin cultura organizaţiilor, unde poţi beneficia de diverse servicii“, este de părere Adrian Pop.

El spune că există interes şi din partea proprietarilor de clădiri publice pentru a-şi face proiectele eficiente, chiar dacă într-o măsură mai mică.

„Noi avem deja clădiri care respectă standardele nZEB. Marea schimbare este că toate clădirile publice şi private va trebuie să respecte aceste standarde. Clădirile publice trebuia să aplice normele nZEB cu un an în urmă, dar nu cred că au aplicat-o.“

ADP green building a participat totuşi anul trecut la o licitaţie pentru 14 şcoli şi grădiniţe din Bucureşti, pentru care primăria voia să aplice nZEB. De asemenea, unul din proiectele companiei este spitalul de copii din Cluj, unde ADP a câştigat licitaţia şi a început să lucreze.

De ce vor însă dezvoltatorii să-şi certifice clădirile, dincolo de cerinţele de eficienţă energetică?

„În oraşe precum Dej, Cluj, Iaşi sau Timişoara există reduceri de taxe pentru clădirile verzi. De asemenea, emisiunile de obligaţiuni verzi sunt un mecanism tot mai popular de finanţare a clădirilor verzi. CTP, clientul nostru principal, a realizat trei emisiuni de obligaţiuni verzi în care a colectat peste 2,5 mld. euro, bani cu care şi-a refinanţat creditele şi a investit mult în măsuri de reducere a poluării.“

Certificările generează şi un grad mare de atractivitate în faţa clienţilor, iar chiriaşii cer de multe ori ca imobilele în care se mută să aibă aceste certificări. În final, certificarea duce la atragerea unor chiriaşi mai buni.