Banca centrală a Poloniei este învinovăţită pentru cel mai scump Crăciun din ultimii 20 de ani, iar unii analişti spun că banca naţională maghiară ar fi trebuit să crească şi mai mult dobânzile, deşi instituţia este prima din UE care a acţionat contra inflaţiei

Autor: Bogdan Cojocaru 20.11.2021

Inflaţia pare de neoprit în Europa de est, iar creşterile de preţuri au atins corzi sensibile în naţiunile unde cosumatorul plăteşte cel mai mult din UE pe mâncare şi serviciile esenţiale traiului.

În Polonia, unde inflaţia se apropie de 7%, unul din principalele site-uri de ştiri şi analiză economică, Money.pl, scrie că un stat sănătos nu are astfel de creşteri de preţuri nici chiar dacă este criză şi că vinovaţii principali sunt autorităţile - guvernul şi banca centrală. Banca centrală poloneză, care a întârziat cât a putut creşterea dobânzilor pentru a stăvili o inflaţie scăpată de sub control, îşi justifică strategia prin faptul că scumpirile au la bază factori internaţionali pe care nu-i poate influenţa precum creşterea cotaţiilor petrolului şi gazelor naturale şi întreruperi pe lanţurile de aprovizionare. Însă o analiză a Consiliului de Politică Monetară arată că aceşti factori contribuie cu doar 2,5 puncte procentuale la inflaţie. Restul este rezultatul politicilor guvernamentale şi ale băncii centrale.

Dacă şocurile produse de pandemie pe partea de aprovizionare ar fi înlăturate, inflaţia tot s-ar apropia de 4%, ceea ce este un nivel de neacceptat într-o economie sănătoasă. O consecinţă este că polonezii „vor avea cel mai scump Crăciun din ultimii 20 de ani“, mai scrie Money.pl.

Banca centrală spune în schimb că efectele creşterilor de dobânzi se vor vedea abia la anul şi chiar şi dacă ar fi acţionat mai devreme n-ar fi fost mare diferenţă. În Ungaria, banca centrală majorează dobânda de politică monetară în fiecare lună încă din iulie şi nu sunt mulţi analişti care să spună că nu aceasta este calea de urmat, mai ales că guvernul premierului Viktor Orban a lansat în prag de alegeri un program masiv de cheltuieli sociale de 6,5 miliarde de euro.

Poate doar guvernul, aflat în campanie electorală, să emită comentarii mai acide, dar şi acestea doar cu jumătate de gură. Unele voci, spun, totuşi, că banca centrală a greşit în septembrie când a încetinit ritmul de creştere a dobânzilor.

Inflaţia anuală din Ungaria a atins 6,5% în octombrie după ce în lunile anterioare ajunsese la cele mai ridicate cote din UE. Pentru următoarea şedinţă de politică monetară pariurile se fac nu pe dacă instituţia va creşte sau nu din nou dobânzile, ci pe mărimea creşterii.

Între timp, cele mai recente date arată că economia maghiară încetineşte. Şi în Cehia banca centrală majorează din vară dobânzile pentru a-şi proteja moneda, coroana, şi atenua efectele inflaţiei asupra unei economii ameninţate de o criză acută de forţă de muncă.

Când este penurie de angajaţi, salariile tind să crească şi astfel inflaţia accelerează. Însă acolo premierul demisionar Andrej Babis spune că ceea ce face banca centrală distruge economia. „Banca Naţională a Cehiei este singura din lume care se luptă cu inflaţia majorând dobânzile, făcându-vă mai scumpe creditele şi împrumuturile pentru locuinţe şi distrugând economia“, a spus el, citat de novinky.cz.

Babis l-a menţionat pe economistul-şef al Băncii Centrale Europene Philip Lane, care a declarat că înăsprirea politicii monetare n-ar face decât să încetinească economia, fără efecte în sensul reducerii inflaţiei ridicate.

Acesta este, într-adevăr, mesajul livrat pieţelor şi publicului de BCE, însă aceasta este banca centrală a întregii zone euro, o instituţie care în deciziile şi politicile sale trebuie să ia în calcul ce sacrifică şi ce câştigă pentru 19 economii cât se poate de diferite, spre binele comun.

Cele 19 economii au o monedă unică, euro. Deşi inflaţia accelerează şi în zona euro, chiar mai puternic decât s-a anticipat, BCE are încă dobânzile de politică monetară la minimele istorice, iar conducătorii ei spun că dobânzile nu vor fi majorate în viitorul apropiat, deşi pieţele şi oficiali de rang înalt din Germania fac presiuni pentru scumpirea creditului.

De asemenea, banca centrală a zonei euro nu poate face un pas decisiv înainte sau înapoi fără să ştie sigur ce va face şi Rezerva Federală americană (Fed), cea mai influentă bancă centrală din lume. De diferenţele de dobânzi depinde cursul euro-dolar şi sensul fluxurilor de capital de pe pieţele financiare. Cehia nu face parte din zona euro. Babis a pierdut recent alegerile şi şi-a prezentat demisia preşedintelui ţării.

 Analiştii spun că banca centrală cehă va continua cu creşterile de dobânzi. Şi în SUA inflaţia este puternică, dar acolo banca centrală, deşi nu umblă la dobânzi, a început să retragă programul masiv de stimulare economică prin achiziţii de active.

Între timp, în Europa preţurile gazelor naturale nu dau semne că se vor retrage de la cotele record la care sunt acum, iar  pe pieţele internaţionale se înmulţesc prognozele pentru pentrol la 100 de dolari pe baril. În prezent, ţiţeiul este tranzacţionat cu 80 de dolari barilul.