Ponderea agriculturii în PIB a scăzut în ultimii ani până la 4%, dar acest sector rămâne un motor important al economiei locale şi are un potenţial uriaş de creştere şi atragere de investiţii
♦ Anul 2021 a fost unul cu producţii de cereale record, comparativ cu 2020, când acestea au fost afectate de secetă ♦ România are încă o productivitate mai scăzută a recoltelor în comparaţie cu alte ţări agricole avansate tehnologic ♦ Adoptarea celor mai noi tehnologii şi investiţiile în sisteme de irigaţii sunt elemente cheie pentru dezvoltarea acestui sector de interes naţional ♦ Pandemia şi măsurile de carantină totală impuse în 2020 au adus în lumină importanţa industriei alimentare locale ca parte a infrastucturii critice naţionale. ♦ Pentru a putea descoperi care sunt perspectivele postpandemie pentru agribusiness, ZF a discutat cu trei parteneri din cadrul companiei de audit şi consultanţă PwC – Monica Biota, Francesca Postolache şi Doina Bârsan, dar şi cu executivi de top din domeniu, respectiv, Patrick Leamy, CFO Agrana; Victor Bostan, CEO Purcari; Liviu Dobre, CEO Agricover; Monalisa Ungureanu CEO Agrii Romania şi Liviu Zăgan, CEO Holde Agri Invest.
Ponderea agriculturii în Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut de aproape cinci ori în ultimii 25 de ani şi a ajuns anul trecut la circa 4%, conform datelor oferite de Institutul Naţional de Statistică şi de biroul european de statistică Eurostat. Evoluţia este una normală însă, pe măsură ce economia creşte şi trece de la una nedezvoltată la una în curs de dezvoltare, ponderea agriculturii scade şi creşte cea a industriei.
Totuşi, aceste cifre nu indică faptul că acest sector nu este un pilon de bază al economiei româneşti, ba din contră, analiştii şi executivii din industrie vorbesc despre un potenţial uriaş de dezvoltare al agriculturii.
„Acest sector rămâne un motor important al economiei locale, cu un aport de circa 4% la PIB în 2020 şi cu un potenţial uriaş de creştere şi atragere de investiţii”, explică Monica Biota, partener al PwC România.
Anul 2021 a fost unul cu producţii de cereale record, comparativ cu 2020, când acestea au fost afectate de secetă. Dar România are încă o productivitate mai scăzută a recoltelor în comparaţie cu alte ţări agricole avansate tehnologic. Printre factorii care contribuie la această evoluţie se numără structura fermelor încă foarte polarizată, cu un număr enorm de exploataţii individuale mici, de subzistenţă, infrastructura deficitară a sistemului de irigaţii şi subdezvoltarea segmentului de logistică, adaugă executivul PwC.
„Ştim cu toţii că apa, mai exact lipsa apei, este o problemă vitală în agricultură, iar în lipsa proiectelor concrete, a investiţiilor în sistemul de irigaţii, nu putem vorbi nici de productivitate şi nici de competitivitate în raport cu un fermier din altă parte a Europei”, completează Monalisa Ungureanu, CEO al Agrii România, companie care furnizează la nivel naţional servicii agronomice, îngrăşăminte şi pesticide.
Ea adaugă că, având în vedere strategia Farm to Fork de la nivel european, dar şi situaţia pandemică în care ne aflăm şi care încă nu ştim când se va încheia, investiţiile în următorii ani vor fi în proiectele ce ţin de digitalizare.
„Tehnologia va juca un rol extrem de important în agrobusinessul viitorului. Sunt două componente importante. La nivel de producător agricol, instrumentele de agricultură digitală vor ajuta pe de o parte la optimizarea costurilor de producţie, iar pe de altă parte vor permite conformarea cu cerinţele legislative din ce în ce mai restrictive privind protecţia mediului şi agricultura sustenabilă”, spune Liviu Dobre, CEO al grupului Agricover cu afaceri în agricultură.
La nivelul companiilor care fac afaceri cu fermierii (distribuitori, traderi de cereale, asigurători etc.), utilizarea datelor culese din agricultura digitală şi prelucrate cu instrumente de cloud computing şi data analytics va permite dezvoltarea de instrumente noi pentru business şi, în ultimă instanţă, crearea de elemente de diferenţiere într-o piaţă extrem de competitivă.
„Suntem înconjuraţi de tehnologie şi, vrem sau nu, va trebui să ţinem pasul, altfel devenim irelevanţi şi pierdem în faţa competiţiei. Din câmp pe masă, întregul ciclu de cultură agricolă - producţie, distribuţie - trece prin transformări tehnologice care îmbunătăţesc randamentele agricole, micşorează amprenta de carbon, culturile devin organice şi protejează mediul înconjurător, asigurând şi o alimentaţie mai sănătoasă”, explică Patrick Leamy, CFO şi administrator al producătorului de zahăr Agrana.
De la drone care acţionează pentru protecţia plantelor cu precizie milimetrică la imagini din satelit pentru supravegherea culturii şi maşini de recoltat automate – totul este posibil în această industrie, adaugă el.
„A patra revoluţie industrială (4IR) schimbă activitatea de producţie a fiecărui jucător agricol, de la o fermă de familie la o fermă mai mare, şi conduce la un nou lanţ valoric care înseamnă: aplicarea analizelor pentru a opera echipamentele mai eficient; formulări mai precise pentru furaje; gestionarea stării animalelor; crearea de noi pieţe; gestionarea logisticii, a preţurilor, performanţa clienţilor şi multe altele”, explică Doina Bîrsan, partener al PwC România.
Sustenabilitatea este o altă mare oportunitate de profit pentru sectorul agricol.
„E vorba de reducerea risipei alimentare; reformularea produselor şi a ambalajelor; dezvoltarea de noi îngrăşăminte şi modalităţi mai precise de îmbunătăţire a caracteristicilor plantelor; gestionarea fermelor, pădurilor şi oceanelor; promovarea microirigării şi producţia de energie verde“, completează Francesca Postolache, partener al PwC România.
În ceea ce priveşte sectorul agricol, Liviu Zăgan, CEO al Holde Agri Invest, companie care operează 10.000 de hectare de teren, crede că în următorii ani vor fi continuate investiţiile în tehnologie, dar şi în modernizarea per ansamblu a fermelor. „Totodată, având în vedere obiectivele Uniunii Europene – Pactul Verde –, cred că se va investi mult şi în dezvoltarea agriculturii ecologice.”
Victor Bostan, CEO al Purcari, adaugă că a observat interesul crescut pentru produsele de tip bio, de aceea acest tip de agricultură este unul din segmentele spre care şi producătorul de vin priveşte cu atenţie.
„Viitorul îl privim, ca întotdeauna, cu entuziasm şi speranţă. Sectorul agribusiness îşi continuă expansiunea, pandemia nu a reuşit să îl oprească, iar rezultatele pozitive se datorează atât potenţialului agricol de care beneficiem, cât şi, în mare parte, investiţiilor în utilaje de ultimă generaţie, care au contribuit la creşterea productivităţii”, conchide el.
Francesca Postolache, partener PwC România
► Sustenabilitatea este una dintre cele mai mari oportunităţi de profit pentru sectorul agricol. Un studiu susţinut de ONU a stabilit valoarea potenţială a oportunităţilor de afaceri legate de alimentaţie şi durabilitate la 2,3 trilioane de dolari până în 2030.
Citiţi opinia integrală pe www.zf.ro
Liviu Dobre, CEO Agricover
► Credem că agrobusinessul a trecut cu brio testul pandemiei recente. Tehnologia va juca un rol extrem de important în agrobusinessul viitorului. Investiţii semnificative vor fi efectuate în zona de tehnologie digitală şi de achiziţii de utilaje agricole inteligente.
Citiţi opinia integrală pe www.zf.ro
Monalisa Ungureanu, CEO Agrii România
► Ştim cu toţii că apa, mai exact lipsa apei, este o problemă vitală în agricultură, iar în lipsa proiectelor concrete, a investiţiilor în sistemul de irigaţii, nu putem vorbi nici de productivitate şi nici de competitivitate în raport cu un fermier din altă parte a Europei.
Citiţi opinia integrală pe www.zf.ro
Liviu Zăgan, CEO al Holde Agri Invest
► Agricultura este un domeniu care a demonstrat de-a lungul timpului că poate rezista diverselor crize majore care afectează economia lumii şi nu numai. În timpul pandemiei de COVID-19, agricultura nu s-a oprit.
Citiţi opinia integrală pe www.zf.ro
Doina Bîrsan, partener PwC România
► A patra revoluţie industrială (4IR) schimbă activitatea de producţie a fiecărui jucător agricol, de la o fermă de familie la o fermă mai mare, şi conduce la un nou lanţ valoric care înseamnă: aplicarea analizelor pentru a opera echipamentele mai eficient; formulări mai precise pentru furaje; gestionarea bunăstării animalelor; crearea de noi pieţe.
Citiţi opinia integrală pe www.zf.ro
Patrick Leamy, CFO şi administrator Agrana
► Actuala pandemie şi măsurile de carantină totală impuse în 2020 au adus în lumină importanţa industriei alimentare locale ca parte a infrastucturii critice naţionale. Acest sector este o prioritate pentru orice guvern sau parlament.
Citiţi opinia integrală pe www.zf.ro
Monica Biota, partener PwC România
► Anul 2021 a fost unul cu producţii de cereale record, comparativ cu 2020 când acestea au fost afectate de secetă. Dar România are încă o productivitate mai scăzută a recoltelor în comparaţie cu alte ţări agricole avansate tehnologic.
Citiţi opinia integrală pe www.zf.ro
Victor Bostan, CEO Purcari
► Scopul nostru este ca, prin toate investiţiile făcute, în 10-20 de ani, să devenim recunoscuţi mondial ca ţară viticolă şi să punem România şi Republica Moldova în topul ţărilor viticole din lume!
Citiţi opinia integrală pe www.zf.ro
Adrian Pirciu, CFO Holde Agri Invest
► Folosirea tehnologiei va avea un impact imens în agricultură. E vorba de sisteme GPS care permit utilajelor să folosească aceleaşi cărări tehnologice pentru a evita tasarea solului.