Soluţii pentru una dintre marile probleme ale omenirii

Ziarul Financiar 22.11.2021

Îmbătrânirea populaţiei şi problemele economice declanşate de acest fenomen reprezintă o preocupare tot mai frecventă la nivelul Uniunii Europene, unde se încearcă găsirea unor soluţii optime, atât pentru vârstnici, cât şi pentru familiile acestora. În urmă cu câţiva ani, remarcând lipsa unor facilităţi locale potrivite, un antreprenor a decis să dezvolte şi în România un proiect la standarde internaţionale, destinat seniorilor. Ce a rezultat?

 

De Andra Stroe

„De câteva decenii, la nivel global structura de vârstă a populaţiei se află în continuă schimbare, ca urmare a creşterii speranţei de viaţă, a scăderii nivelului de fertilitate şi, în unele cazuri, ca rezultat al migraţiei. La aceşti factori se adaugă şi progresele din domeniul sănătăţii publice şi al tehnologiilor medicale, condiţiile mai bune de viaţă şi de muncă, conştientizarea beneficiilor unui stil de viaţă sănătos. Prin urmare, ne confruntăm cu un fenomen masiv de îmbătrânire a populaţiei – atât numărul, cât şi ponderea persoanelor în vârstă în cadrul populaţiei se află în creştere rapidă – ceea ce determină schimbări sociale şi economice ample la nivel global”, atrage atenţia Călin Sarchiz, fondator şi CEO, Valea Izvoarelor Senior Living.

Îmbătrânirea populaţiei, în cifre

La nivel global, fenomenul de îmbătrânire a populaţiei se accentuează de la an la an. Datele Naţiunilor Unite arată că, până în 2050, 1 din 6 persoane vor avea vârsta de peste 65 de ani, de la 1 din 11 în 2019.  Conform datelor Eurostat, în 2020, 20,6% din populaţia Uniunii Europene era alcătuită din vârstnici (65 de ani sau peste), înregistrând o creştere de 3% în 10 ani. În statele membre UE, cea mai mare pondere a vârstnicilor în cadrul populaţiei s-a înregistrat în Italia (23,2%), urmată de Grecia şi Finlanda (22,3% fiecare), apoi de Portugalia (22,1%), Germania (21,8%) şi Bulgaria (21,6%). Cele mai mici cote au fost înregistrate în Irlanda (14,4%) şi în Luxemburg (14,5%), în timp ce România a înregistrat o cotă medie, de 18,9%. De asemenea, la începutul anului 2020, în UE, raportul de dependenţă demografică pentru persoanele vârstnice era de 32 %, ceea ce înseamnă mai puţin de trei adulţi de vârstă activă pentru fiecare persoană în vârstă de 65 de ani sau mai mult. Pe viitor, numărul persoanelor vârstnice din UE va creşte semnificativ, de la 90,5 milioane la începutul anului 2019 la 129,8 milioane până în 2050, susţine Sarchiz, citând aceeaşi sursă. Totodată, până la 1 ianuarie 2050 se estimează că în UE raportul de dependenţă demografică pentru vârstnici va ajunge la 56,7%, când vor fi mai puţin de doi adulţi de vârstă activă pentru fiecare persoană vârstnică. Acest lucru, notează executivul, se traduce prin faptul că în majoritatea regiunilor UE, raportul de dependenţă demografică va creşte până la 50%.

În ceea ce priveşte piaţa locală, datele Institutului Naţional de Statistică, citate de antreprenor, arată că structura pe vârste a populaţiei rezidente din România se confruntă, la rândul său, cu un proces de îmbătrânire a populaţiei, cauzat în principal de scăderea natalităţii, care a determinat reducerea populaţiei tinere (0-14 ani). În paralel, creşterea speranţei de viaţă a determinat creşterea numărului şi ponderii populaţiei vârstnice. În perioada 2008-2019, populaţia rezidentă de 0-14 ani a înregistrat o scădere continuă a ponderii în totalul populaţiei, reprezentând, la 1 ianuarie 2019, 15,6% (16,4% din populaţia masculină şi 14,9% din cea feminină). În schimb, populaţia de 65 de ani şi peste a înregistrat o creştere, reprezentând 18,5% din totalul populaţiei rezidente (15,3 % dintre bărbaţi şi 21,6% dintre femei). Cât despre raportul de dependenţă demografică, la 1 ianuarie 2019 acesta era de 51,9 persoane dependente la 100 de persoane adulte, în creştere faţă de 1 ianuarie 2010 (46,9). Accentuarea procesului de îmbătrânire demografică este cauzată de creşterea, în perioada 2010-2019, a indicelui de îmbătrânire demografică: 118,8 persoane vârstnice (65 ani şi peste) la 100 copii (0-14 ani) la 1 ianuarie 2019 faţă de 102,1 la 1 ianuarie 2010.

O monedă cu două feţe

Creşterea numărului şi a ponderii persoanelor în vârstă în cadrul societăţii, notează Sarchiz, ridică deopotrivă o serie de provocări sociale şi economice, dar şi oportunităţi. Pe de o parte, îmbătrânirea populaţiei va exercita presiune pe creşterea economică, va reduce oferta de muncă, va genera costuri sociale mai mari şi va avea impact asupra sustenabilităţii financiare. Pe de altă parte, îmbătrânirea populaţiei poate constitui un stimulent pentru dezvoltarea de noi bunuri şi servicii, de pildă, locuinţe sau modalităţi de transport adaptate nevoilor populaţiei în vârstă, precum şi elaborarea de noi servicii de asistenţă socială.

Un alt aspect care merită menţionat, adaugă antreprenorul, este faptul că, în comparaţie cu generaţiile mai tinere, din ce în ce mai puţine persoane în vârstă se confruntă cu riscuri legate de sărăcie sau excluziune socială – situaţie care a devenit evidentă în urma crizei financiare şi economice globale, când o mare parte a populaţiei active s-a confruntat cu scăderea sau stagnarea salariilor. În unele state membre ale UE, acest lucru a condus la o creştere a proporţiei de persoane în vârstă cu o situaţie financiară relativ bună, ceea ce ar putea rezulta într-un „dividend demografic”, în măsura în care populaţia în vârstă alege să cheltuiască mai mult. „În general, dacă starea lor de sănătate este bună, s-a constatat că la o vârstă mai înaintată oamenii manifestă adesea un grad mai mare de satisfacţie şi mulţumire în raport cu viaţa, iar mulţi dintre ei au o legătură mai strânsă cu familia, cu prietenii şi comunităţile locale. Însă, dată fiind evoluţia structurilor familiale şi gospodăreşti, tot mai multe persoane în vârstă locuiesc singure. Asta înseamnă că rolul comunităţilor în asigurarea calităţii vieţii persoanelor vârstnice este din ce în ce mai mare. Condiţiile de viaţă şi situaţia locativă – cum şi cu cine locuiesc persoanele în vârstă – sunt un factor determinant pentru sănătatea fizică, mentală şi pentru starea de bine a persoanelor vârstnice”, susţine executivul.

Răspuns la nivel macro

Călin Sarchiz aminteşte că la nivelul Uniunii Europene s-au luat, de-a lungul anilor, o serie de măsuri cu privire la situaţia statelor legată de factorul „îmbătrânirea populaţiei”. Astfel, în 2011 a fost creat Parteneriatul european pentru inovare privind îmbătrânirea activă şi sănătoasă, care are ca scop stimularea inovaţiei pentru îmbătrânirea activă şi pentru creşterea speranţei la o viaţă sănătoasă. „Pe de altă parte, pe măsură ce un număr tot mai mare de vârstnici ajung la etapa în care starea de sănătate fizică şi psihică în declin îi face dependenţi de ajutorul altora, acest aspect are un impact considerabil asupra cheltuielilor de îngrijire pe termen lung”, notează Călin Sarchiz. În acest sens, Pilonul european al drepturilor sociale insistă pe asigurarea dreptului la servicii de îngrijire de bună calitate şi pe termen lung, la preţuri accesibile – atât în ceea ce priveşte îngrijirea la domiciliu, cât şi serviciile comunitare. În plus, este subliniat dreptul vârstnicilor la o pensie proporţională cu contribuţiile lor de asigurări sociale, precum şi dreptul la resurse care să le asigure un trai demn. Comisia Europeană a adoptat, de asemenea, şi Cartea verde privind îmbătrânirea populaţiei, cu scopul de a lansa o amplă dezbatere politică menită să anticipeze şi să răspundă la provocările şi oportunităţile pe care le implică fenomenul de îmbătrânire a populaţiei, precum şi să identifice soluţiile ce se impun.

O experienţă personală, transformată în soluţie de piaţă

În urmă cu câţiva ani, executivul a decis să implementeze şi în mediul privat local o serie de soluţii de viaţă sustenabile pentru seniorii din România. Decizia de a se implica în acest domeniu de activitate a fost o experienţă personală, nu foarte fericită. „În anul 2012 bunicul meu a avut nevoie de o intervenţie chirurgicală în urma căreia a devenit clar pentru familie că urma să aibă nevoie de ajutor la toate activităţile zilnice, dar şi de supraveghere medicală o vreme îndelungată. În momentul în care am început să caut soluţii, am realizat că nu existau astfel de servicii pe piaţă sau, cel puţin, nu la un nivel care să ne dea încredere că viaţa bunicului meu va fi una de calitate.” A fost o perioadă dificilă, îşi aminteşte el, dar care l-a motivat să studieze domeniul, să încerce să înţeleagă cum funcţionează piaţa soluţiilor de viaţă pentru seniori din Europa, dar şi din SUA. „În final am decis că pentru părinţii mei, atunci când vor avea nevoie de sprijin, vreau ca şi în România să existe soluţii alternative din care să avem de ales. Pentru asta nu era suficient să constat şi să mă plâng, aşa că am decis să mă implic.” Aşa a luat naştere Valea Izvoarelor Senior Living, după numele satului în care se află prima rezidenţă pe care a construit-o aici, pe care a deschis-o în luna mai 2015, cu o investiţie iniţială de peste 2 milioane de euro. Între timp, antreprenorul susţine că proiectul a devenit „lider pe piaţa soluţiilor de viaţă destinate seniorilor din România, prin numărul de locaţii, clienţi şi varietatea soluţiilor oferite”.

Sub brandul Valea Izvoarelor Senior Living au fost dezvoltate proiectele Rezidenţa Valea Izvoarelor din comuna Sânpaul, judeţul Mureş, şi complexul rezidenţial Cluj Senior Village, din comuna Apahida, judeţul Cluj. Executivul spune că, datorită multiplelor solicitări din partea seniorilor din diferite zone din România, în viitorul apropiat urmăreşte activ extinderea şi în alte locaţii.

Rezidenţa Valea Izvoarelor furnizează servicii de cazare, îngrijire şi asistenţă medicală pentru 120 de seniori. „Ne străduim să le oferim vârstnicilor de care avem grijă nu doar un spaţiu de locuit, ci mult mai mult – un loc unde calitatea vieţii lor, acum, la bătrâneţe, să fie ridicată.” Rezidenţii de la Valea Izvoarelor, spune Sarchiz, împărtăşesc o serie de valori comune: îşi doresc să primească servicii personalizate în funcţie de nevoile lor, să păstreze legătura cu familiile din care provin şi să se implice într-o viaţă socială activă în cadrul comunităţii. „Noi punem în practică aceste valori şi găsim în mod constant modalităţi noi şi mai bune de a îmbogăţi vieţile acestora.”

Pe de altă parte, prin Cluj Senior Village antreprenorul a dezvoltat primul complex rezidenţial destinat seniorilor din România, localizat în Câmpeneşti, comuna Apahida, la 10 kilometri de Cluj-Napoca. „După o experienţă de şase ani în domeniul îngrijirii vârstnicilor am creat un concept pentru seniorii care apreciază independenţa: apartamente de vânzare dedicate acestei categorii, unde ei pot beneficia de servicii de îngrijire disponibile la cerere, în funcţie de necesităţi.” Complexul este format din 64 de apartamente în care vor locui aproximativ 100 de seniori, toţi rezidenţii urmând să aibă acces exclusiv la spaţiile interioare de socializare şi la parcul de 11.000 de metri pătraţi, toate întreţinute de personalul calificat al complexului. Preţurile pornesc de la 42.500 de euro (TVA inclus).

„Este posibil ca, odată cu trecerea anilor, rezidenţii noştri să aibă nevoie de ajutor la unele activităţi casnice, cum ar fi curăţenia sau spălatul rufelor, sau pur şi simplu să îşi dorească să scape de grija pregătirii zilnice a mesei. Toate acestea şi multe alte activităţi de îngrijire, suport şi asigurare a siguranţei rezidenţilor sunt oferite de personalul nostru profesionist, aflat 24 de ore la dispoziţia acestora.”

„În general, dacă starea lor de sănătate este bună, s-a constatat că la o vârstă mai înaintată oamenii manifestă adesea un grad mai mare de satisfacţie şi mulţumire în raport cu viaţa, iar mulţi dintre ei au o legătură mai strânsă cu familia, cu prietenii şi comunităţile locale.” – Călin Sarchiz, fondator şi CEO, Valea Izvoarelor Senior Living