ZF Agropower. Turismul experienţial, un trend care îmbină gastronomia locală cu vizitarea zonelor turistice, poate fi biletul de ieşire al producătorilor români din industria agroalimentară peste hotare

„A consuma produse făcute în România înseamnă să susţinem o economie puternică şi creşterea reală a nivelului de trai“.

Producătorii români din in­dus­tria agroalimentară îşi doresc să exporte mai mult, atât prin creşterea cantităţii exportate în ţările în care sunt prezenţi, cât şi prin deschiderea unor noi pieţe. Însă, pentru cea din urmă se lovesc de investiţiile făcute în urmă cu mulţi ani de celelalte ţări în promovarea produselor lor şi de consolidarea poziţei pe pieţele pe care sunt prezente.

Astfel, ei cred că turismul experienţial, un nou trend care îmbină gastonomia locală cu vizitarea zonelor căutate de turişti, poate fi biletul de ieşire al produselor „made in Ro“ din industria agroalimentară peste hotare, a fost una dintre concluziile ediţiei din 22 noiembrie a emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Profi.

„România poate să crească la export datorită culturii gastronomice şi vinurilor, pentru că avem toate argumentele pe masă. Cred că cea mai simplă cale este „să călărim“ turismul experienţial, iar primul public ar trebui să fie cel intern. Trebuie să înţelegem că a consuma produse făcute în România înseamnă să susţinem o economie puternică şi creşterea reală a nivelului de trai“, a spus Ştefan Chiriţescu, director de marketing la Cramele Cotnari. Cotnari, unul dintre cei mai mari producători de vin, are 1.800 de hectare cultivate cu viţă-de-vie şi trei crame, iar anual vinde 17 milioane de litri de vin.

De asemenea, Carmen Gavrilescu, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Salam de Sibiu, formată din companiile Cris-Tim, Aldis, H&E Reinert, Salsi, Salbac şi Scandia Food, susţine că dezvol­tarea unui brand gastronomic românesc puternic va duce în timp şi la deschiderea consumatorilor europeni către piaţa din România. Ea a adăugat că HoReCa este un canal important de joncţiune, pentru că experienţa gastronomică rămâne cea mai validă amintire pentru turişti. Mai mult, ea şi Chiriţescu se aşteaptă ca HoReCa să fie un canal cu businessuri mature după criza sanitară.

„Ne gândim să deschidem noi pieţe pentru Salamul de Sibiu, schimburile intracomunitare există, dar sunt foarte greu de convins consumatorii europeni. Oriunde mergem, Salamul de Sibiu este apreciat, este unul dintre ambasadorii României, dar când vine vorba de un consum standard, lucrurile se schimbă, pentru că celelalte ţări au făcut investiţii în promovare cu mult înaintea noastră şi acum ele sunt puternice, au poziţiile consolidate, iar pentru a putea să deschidem pieţele externe noi credem că trebuie să o facem împreună cu zona turistică“, a afirmat Carmen Gavrilescu.

Chiriţescu mai spune că România are produse cu care se poate lăuda în afara graniţelor, are talent, are oameni, adică are toate resursele de care are nevoie, dar trebuie se învăţe mai bine ce înseamnă asocierea, „iar în zece ani dacă ştim să ne facem temele, vom ieşi bine“.

„Noi de peste 10 ani ne străduim să exportăm vin în afară şi ne-am focusat foarte mult pe comunităţile de români, dar o piaţă foarte importantă acum este China“, a menţionat Chiriţescu.

De asemenea, Gavrilescu spune că după criza din această perioadă se aşteaptă ca lucrurile să îşi revină, pentru că producătorii români sunt mai pregătiţi să facă faţă provocărilor. „În ultimii doi ani, ne-am antrenat la capitolul flexibilitate şi nu cred că va mai veni ceva care să ne surprindă. Cu cât HoReCa va fi mai stabilă şi oamenii mai siguri că se pot bucura de micile plăceri ale vieţii, cu atât industria noastră va prospera“, a mai spus şi Chiriţescu.

Carmen Gavrilescu, preşedinte, Asociaţia Producătorilor de Salam de Sibiu: A fost provocator anul 2021, pentru că Salamul de Sibiu este în zona produselor de nişă, a produselor premium şi în criză suferă. Suntem mulţumiţi că în România consumatorii încă l-au cumpărat şi nu am avut un recul, ci o constanţă de piaţă. Piaţa Salamului de Sibiu este cifrată la cantitatea de 3.000 de tone, ceea ce înseamnă 10% din piaţa de salam.