Germania propune voalat interzicerea maşinilor poluante şi renunţarea la cărbune până în 2030, dar gazele vor fi în continuare „indispensabile“ în anii următori
Noua coaliţie de guvernare din Germania are planuri ambiţioase de decarbonizare a motorului economic al Europei, însă planurile acesteia sunt greu de pus în practică, scrie Politico.
Nemţii vor să renunţe scape cât mai curând de maşinile tradiţionale, să renunţe la cărbune până în 2030 şi să alinieze toate politicile guvernamentale cu ţinta limitării încălzirii globale la 1,5 grade, însă realitatea este că Germania va continua să se bazeze pe gaze naturale şi energie nucleară mulţi ani de-acum încolo.
Germanii s-ar putea confrunta cu o interzicere a vânzărilor de maşini cu ardere internă înainte de finalul acestui deceniu, notează Bloomberg. Coaliţia vrea ca cel puţin 15 milioane de maşini electrice să circule pe drumurile ţării până la finalul deceniului, însă acest lucru ar necesita suspendarea vânzărilor de maşini cu motoare cu ardere internă în numai câţiva ani.
„O astfel de ţintă este greu de atins. Consumatorii vor fi greu de convins,“ arată Giulio Mattioli, cercetător la Universitatea TU Dortmund.
În acelaşi timp, coaliţia a convenit să accelereze exitul din cărbune al ţării, până în 2030, faţă de ţinta anterioară, anul 2038, potrivit Euractiv.
Planul a stârnit atât laude, cât şi critici din partea societăţii civile, în condiţiile în care ritmul lent de dezvoltare a regenerabilelor şi retragerea ţării din energia nucleară în 2022 vor face necesare noi centrale pe gaze.
Punerea în practică a planurilor de înverzire a Germaniei nu va fi o sarcină uşoară, scrie Politico.
Mai întâi, există problema modului de finanţare. „Există semne de întrebare foarte mari, mai ales pe partea de finanţare“, arată Andreas Graf, de la think tankul Agora Energiewende.
O problemă şi mai mare este cum va fi alimentată cu energie Germania în timpul tranziţiei dinspre cărbune, care a generat 27% din electricitatea germanilor în primul semestru al acestui an.
Coaliţia propune o creştere „masivă“ a energiei curate, majorând actuala ţintă legată de cota regenerabilelor în producţia de electricitate, de 65% până în 2030 la 80%. „Este un număr important“, arată Graf.
Însă energia curată nu va fi suficientă pentru a acoperi cererea până în 2030, iar acest lucru înseamnă că eliminarea cărbunelui îi va obliga pe nemţi să îmbrăţişeze două lucruri pe care iubesc să le urască: gazele ruseşti şi energia nucleară franceză.
Potrivit coaliţiei, gazele vor continua să fie „indispensabile“ în următorii ani. În acord se arată că centralele pe gaze trebuie să poată trece la hidrogen. Însă până când există suficientă capacitate de energie verde pentru fabricarea aşa-numitului hidrogen verde, Germania va trebui să se bazeze pe hidrogen produs din gaze ruseşti.
Cât priveşte energia nucleară, deşi Germania va renunţa complet la ea anul viitor, sistemul energetic integrat al UE permite importul de energie generată de sectorul nuclear francez. „Se poate anticipa că energia nucleară va fi în sistem în 2030 ca parte a soluţiei integrate a Germaniei pentru backup“, arată Graf.