Dragoş Damian, Terapia Cluj: Taxa de solidaritate, “premiul” pe care îl primeşti când investeşti în fabrici în România, aduci tehnologie, creezi locuri de muncă, eşti contribuabil onest şi atingi o cifră de afaceri de 500 milioane lei

Motto: “Intrebare: E adevărat că faimosul compozitor Haciaturian a primit lunea trecută în dar o Volgă, pentru serviciile aduse URSS? Raspuns: - Da, dar nu luni, ci miercuri. Şi nu a fost vorba de o Volgă, ci de o bicicletă. Care nu i s-a dat, ci i s-a luat” (Radio Erevan)

Conceptul din titlu, “premiu”, nu-mi apartine, a fost lansat ieri de Florin Pogonaru, dar descrie foarte bine ce poti pati daca ai incredere in Romania si investesti intr-o fabrica. Pentru ca din cele peste 300 de companii eligibile pentru “premiere”, foarte multe sunt societati comerciale care au in spate o fabrica in Romania. Asadar, a) pe langa cresterile incredibile la preturile la utilitati (care ne-au aratat ca de fapt nici nu avem destul gaz, ati vazut ce a patiti Azomures), b) nevoia de cresteri salariale in 2022 cu cel putin inflatia, chiar mai mult in cazul indexarilor la salariul minim si c) dublarile preturilor materiilor prime care vin, desigur, din import, fabricile din tara vor plati inca 1% pe cifra de afaceri.

Nu sunt de specialitate, nu stiu cum va fi tratata aceasta taxa, ce schimbari trebuie facute in codul fiscal pentru ca taxa sa fie introdusa, caci probabil va fi, da bine “bani pentru sanatate si educatie”. Dar dau cateva exemple despre cine va plati si cine nu:

1. Marii producatori internationali de autovehicole aduc masinile din import prin 10-20 de dealeri locali si regionali, care fiecare in parte nu fac o cifra de afaceri de 500 milioane lei / an. Asadar, de platit vor plati cele doua fabrici din tara, impreuna cu producatorii de componente auto cu fabrici aici;
2. Marii producatori internationali din chimie, IT, electronice, electrocasnice, mancare, etc. isi aduc produsele prin importatori care fie nu ating cifre de afaceri de 500 de milioane lei, fie isi vor sparge companiile in mai multe companii de mai putin de 500 milioane lei, fie daca trec de 500 milioane lei, nu au cum sa plateasca 1% taxa suplimentara pentru ca lucreaza cu marje reduse. Asadar, de platit vor plati producatorii din tara, pentru ca sunt usor de identificat si urmarit.
3. Din cele 18 miliarde lei ale pietei farmaceutice, doar 1,5 miliarde se fabrica in tara, restul sunt aduse prin distribuitori care, la fel ca mai sus, fie nu ating cifre de afaceri de 500 milioane lei, fie isi vor sparge companiile in mai multe companii de mai putin de 500  milioane lei, fie daca trec de 500 milioane lei, nu au cum sa plateasca 1% taxa suplimentara pentru ca lucreaza cu marje controlate.

Asadar, cert este ca taxa va fi platita doar de cele doua fabrici din tara care au cifra de afaceri de peste 500 milioane lei.

Si, apropos, sa nu uitam ca toata industria farma plateste deja o “taxa de solidaritate”, taxa clawback, din care s-au strans 20 miliarde lei!! in ultimii 10 ani, care in loc sa mearga in sistemul sanitar, pentru solidaritate, au intrat in gaurile risipelor bugetare.

Iar “criminalii” fiscali, evazionistii, munca la negru si baietii destepti (la propriu) care fac afaceri de miliarde fara sa plateasca un leu in Romania, scapa de la solidaritate.

La o cifra de afaceri pentru ultimul an financiar de 780 milioane lei am platit in tara taxa clawback de 38 milioane lei, 26 milioane lei impozit pe profit si alte mult milioane in contributii sociale si sanatate. La asta se va adauga “taxa de solidaritate” de 7,8 milioane de lei, astfel ca imi iau adio de la finantarea unui nou centru de controlul calitatii pentru hub-ul european. Multe alte fabrici care aveau planuri de expansiune le vor pune pe stop, asta insemnand ca vor stagna tehnologic si ca deficitul de balanta comerciala se va acentua. Si, pe termen lung, iar se inchid cateva fabrici, spre bucuria importatorilor si desigur, a imobiliarilor, care isi trag un bloc sau un mall in locul lasat liber.

O remarca de final. Degeaba se imbufneaza analistii si consultantii la “taxa de solidaritate”, ia fiti atenti aici, la sfarsitul unei opinii din februarie 2015”

“Imi permit sa sugerez mediului de afaceri din afara industriei farma sa priveasca cu atentie arena dezbaterii cu privire la taxa clawback si eventual sa se implice. Altfel se poate trezi ca va fi introdusa o astfel de taxa si in alte domenii, pentru a nu mai aparea deficite”