Ionuţ Simion, PwC România: Marea provocare pentru guvern va fi ca pe măsură ce are loc eliminarea treptată a facilităţilor, să se evite măsuri care ar perturba relansarea economică

Ziarul Financiar 09.12.2021

Pentru anul viitor, auspiciile sunt bune, fiind aşteptată o creştere economică de peste 5% în România, conform estimărilor Comisiei Europene, însă există o serie de îngrijorări, în principal, legate de rata inflaţiei, aflată pe trend ascendent.

Marea provocare pentru guvern va fi ca pe măsură ce are loc eliminarea treptată a facilităţilor, să se evite măsuri care ar perturba relansarea economică. Consolidarea fiscală se poate realiza prin corecţia cheltuielilor, aşa cum au şi spus autorităţile prin documentul trimis Comisiei Europene, mai ales prin modul în care calibrează politicile salariale în sectorul public şi de pensii, dar şi prin sistemul fiscal.

Iar când vorbim de sistemul fiscal, trebuie să avem în vedere în primul rând administrarea fiscală, respectiv creşterea gradului de colectare a impozitelor şi taxelor şi abia apoi o modificare a legislaţiei fiscale. şi aici vorbim de o legislaţie care să elimine din lacune şi distorsiuni, aşa cum s-a angajat guvernul prin PNRR, pentru a aduce mai multă echitate în economie şi o concurenţă fiscală loială.

Însă reglajele în legislaţie trebuie să fie bine cântărite şi analizate înainte de a fi aplicate pentru că modificările legislative, de unele singure, nu aduc beneficii şi acest lucru a fost experimentat de-a lungul timpului. Din acest motiv, efortul în zona legislaţiei trebuie dublat de cel în zona administraţiei fiscale, pentru a avea proceduri mai bune de combatere a evaziunii şi instrumente mai eficiente în colectare.

Principalele direcţii ale politicii fiscal-bugetare ar urma să le vedem odată cu realizarea bugetului pentru anul viitor care ar trebui să fie fundamentat pe o strategie fiscal-bugetară pe termen mediu. In acest context, subliniem încă o dată ca măsurile de politică fiscal-bugetară care au un impact direct asupra companiilor să fie discutate şi analizate împreună şi cu mediul de afaceri pentru a asigura predictabilitatea şi transparenţa deciziilor, dar şi sustenabilitatea unor astfel de măsuri pe termen lung.

La nivel global, este de aşteptat ca anul 2022 să aducă o reaşezare a politicilor fiscal-bugetare pe două coordonate principale: retragerea sprijinului amplu al guvernelor pentru mediul de afaceri şi demararea reformelor asumate prin Planurile Naţionale de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

La nivelul României, după aproape doi ani de aplicare a unor facilităţi fiscale, cum au fost amânările la plată, scutirile de taxe şi alte forme de susţinere, pe fondul pandemiei, care au majorat deficitul bugetar până la 9,8% în 2020, guvernul va trebui să aplice măsuri de consolidare fiscală.

Procesul de consolidare fiscală era necesar şi înainte de apariţia crizei sanitare pentru că România avea deja un deficit care depăşea 3% din PIB, plafonul maxim admis prin tratatul de la Maastricht pentru statele membre ale Uniunii Europene. Odată cu declanşarea pandemiei, în primăvara anului trecut, Comisia Europeană a stopat temporar procedura de deficit excesiv deschisă României.

Însă în toamna acestui an, în raportul de ţară, Comisia Europeană a menţionat că aşteaptă un plan de măsuri concrete pentru diminuarea deficitului. în caz contrar, potrivit prognozelor Comisiei Europene, deficitul ar ajunge la 6,9% din PIB în 2022 şi s-ar menţine peste 6% şi în 2023 şi 2024.

Întrucât un deficit mare înseamnă o datorie publică mai împovărătoare pentru România, ajustarea este necesară pentru a îmbunătăţi situaţia finanţelor publice. Consolidarea fiscală nu înseamnă implicit şi schimbarea regimului fiscal actual.

Astfel, autorităţile de la Bucureşti au anunţat Comisia că se vor concentra pe zona cheltuielilor pentru a reduce deficitul, neluând în calcul majorări de taxe pe termen scurt. Cu toate acestea, s-au făcut auzite diferite opinii privind creşterea fiscalităţii într-un domeniu sau altul care a dus la discuţii între cele două partide mari care au format recent un nou guvern. 

Chiar dacă la nivel global există o aşteptare ca taxele să crească în perioadele următoare (vezi cota minimă de 15% de impozit pe profit, dar şi alte măsuri fiscale preconizate pentru a acoperi nevoile mari de finanţare cauzate de lupta împotriva pandemiei), observăm că în România se poartă discuţii în coaliţia de guvernare cu privire la oportunitatea unor astfel de demersuri, în timp ce măsurile de eliminare a unor facilităţi fiscale impuse prin PNRR urmează a fi implementate gradual. Discuţiile recente de pe scena politică pe subiectul fiscalităţii ne fac să nu ne mai punem întrebarea dacă vor fi majorate taxele, ci când şi cum.