ZF Economia verde. Cezar Florea, JLL: La birouri, ponderea clădirilor certificate este de aproape 60%. Spaţiile logistice şi de retail sunt certificate în proporţie de 40%

♦ De la 1 ianuarie 2021, orice autorizaţie de construire se acordă doar dacă respectă elementele care să susţină regulile potrivit cărora clădirile trebuie să aibă un consum de energie aproape de zero (nZEB).

Sectorul de birouri este cel mai re­pre­zen­ta­tiv atunci când vine vorba de clădiri cer­ti­fi­ca­te conform standardelor de sustena­bilitate, fiind urmat de cel de spaţii logistice şi de retail.

„Zona de clădiri verzi a evoluat într-un sens pozitiv începând cu anii 2000. Clădirile office sunt flagshipul în mod special. Clădirile de astăzi care nu iau în calcul certificările verzi sunt sortite eşecului. Fără o certificare verde, respectivii proprietari vor avea probleme în a-şi închiria clădirile. Astfel, pe office pon­de­rea clă­dirilor certificate este de aproape 60%. În zona de industrial sunt două categorii de pro­prietăţi – logistice şi de producţie. În fa­brici, pro­centul de certificare este mai scăzut – cam de 7%. La spaţiile logistice este de 40%“, a spus Cezar Florea, head of project and de­ve­lop­ment services în cadrul companiei de con­sultanţă imobiliară JLL România, la emi­siunea online ZF Economia verde.

În ceea ce priveşte segmentul de retail, acolo stocul existent este certificat în proporţie de 40% din cele 4 milioane de metri pătraţi la nivel naţional.

„Ceea ce contează mult este trendul, care e pozitiv, direcţia este bună. Când vorbim de o clădire nouă, costul unui dezvoltator poate fi şi cu 10% mai mare decât dacă ar face o clădire fără o certificare BREEAM sau LEED. Mini­mul este de 1-2%. La clădirile deja cons­truite, de­pinde cât de vechi sunt. Dacă sunt imobile din anii 2000, când a început să se dezvolte piaţa modernă de birouri, acolo costurile ajung la 200-300 de euro pe metru pă­trat pentru un upgrade al sistemelor sanitare, al faţadei, al sistemului HVAC.“

Recuperarea investiţiei se face în mai multe moduri şi nu este totdeauna vizibilă în bani eco­nomisiţi. O clădire certifi­ca­tă face ca imaginea ei în piaţă să fie mai bună, ceea ce cons­ti­tuie un avantaj. Un alt bene­ficiu este scutirea de impozite, care însă nu este valabilă în toată ţara.

„Economia verde“ este o campanie editorială realizată de Ziarul Financiar cu sprijinul

„Sunt doar câteva oraşe mari – Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara – care aplică scutiri de taxe pentru clădirile certificate. Bucureştiul nu este pe listă, probabil şi pentru că este împărţit pe sectoare, iar alinierea tuturor celor şase sectoare nu s-a putut face până acum.“

De la 1 ianuarie 2021, orice autorizaţie de construire se acordă doar dacă respectă ele­mentele care să susţină regulile potrivit cărora clădirile trebuie să aibă un consum de energie aproape de zero (nZEB).

Regula se aplica de mai multă vreme clădirilor publice, devenind însă obligatorie şi pentru cele private de la începutul acestui an.

„Nu ştim însă cât de mult se respectă aceste legi la nivelul clădirilor publice. Nu există o centralizare la nivel naţional privind clădirile publice. Se doreşte o evidenţă a clădirilor prin registrul clădirilor, prevăzut în PNRR. În măsura în care vom fi invitaţi, noi vom colabora cu autorităţile pentru constituirea unui astfel de registru. Iniţiativa trebuie să vină din zona publică“, a mai spus Cezar Florea. El coordonează de mai bine de zece ani departamentul de project management din cadrul companiei de consultanţă JLL.

În ceea ce priveşte perspectivele pentru 2022, el spune că anul se arată a fi unul bun în continuare pentru spaţiile logistice. În zona de birouri însă, trendul va deveni ascendent într-o perioadă mai lungă de timp, odată cu nevoia angajaţilor de a se întoarce la birou.

Cezar Florea, head of project and development services la JLL România: Sunt doar câteva oraşe mari – Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara – care aplică scutiri de taxe pentru clădirile certificate. Bucureştiul nu este pe listă, probabil şi pentru că este împărţit pe sectoare, iar alinierea tuturor celor şase sectoare nu s-a putut face până acum.