Rata inflaţiei anulează creşterile salariale pentru a doua lună la rând

Autor: Ramona Cornea 18.12.2021

Salariul mediu net din economia locală a crescut cu 6% în octombrie 2021 faţă de octombrie 2020, iar rata inflaţiei a fost de 7,9% “În general, companiile multinaţionale foarte mari, cele care fac parte din industrii care sunt pe profit iau în considerare inflaţia. Firmele mari care au fost afectate de pandemie nu au cum să mai ţină cont de acest aspect din moment ce sunt pe pierdere.“

Salariul mediu net pe economie din România a ajuns la peste 3.540 de lei în luna octombrie a acestui an, în creştere cu 6% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

Economia locală a înregistrat un nivel al inflaţiei mai mare decât cel al creşterilor de salarii pentru a doua lună consecutiv. Astfel, rata inflaţiei a fost de 7,9% în octombrie 2021,  pe când creşterea salariului net a fost de 6%. Astfel, câştigul salarial real, valoare ce reprezintă cantitatea de bunuri şi servicii de consum care poate fi cumpărată cu un salariu nominal, a fost de -1,9% în septembrie.

Indicele câştigului salarial real se calculează ca raport între indicele câştigului salarial nominal mediu net şi indicele general al preţurilor de consum al populaţiei. Cu alte cuvinte, deşi salariile au crescut în luna octombrie faţă de aceeaşi lună din anul trecut, angajaţii nu îşi permit să cumpere la fel de mult.

„Există companii a căror politică este să ia în considerare inflaţia şi să crească salariile şi în funcţie de acest aspect şi companii care cresc salariile doar pe bază de KPIs (indici de performanţă n.red), cifră de afaceri şi profitul companiei, rezultatele companiei, al departamentului sau individuale“, a explicat pentru ZF Sorina Faier, managing partner în cadrul companiei de recrutare Elite Searchers.

Ea spune că, pentru anul viitor, companiile multinaţionale mari din industrii care au avut de câştigat în pandemie vor lua în calcul şi evoluţia ratei inflaţiei în stabilirea bugetelor de creştere salarială, însă sunt şi firme mari care sunt pe pierdere în această perioadă şi nu pot ţine cont de acest aspect.

„În general, companiile multinaţionale foarte mari, cele care fac parte din industrii care sunt pe profit iau în considerare inflaţia. Firmele mari care au fost afectate de pandemie nu au cum să mai ţină cont de acest aspect din moment ce sunt pe pierdere. Concluzia este că există companii care măresc salariile, investesc în resursa umană şi îşi permit să menţină preţurile, dar şi companii la care creşterile de salarii, ca orice cheltuieli, se pot reflecta într-o anumită măsură şi în preţul produselor şi serviciilor“, a explicat reprezentanta Elite Searchers.

O diferenţă similară între rata inflaţiei şi creşterea salariilor a mai fost observată în România în 2011, anul în care numărul de salariaţi a ajuns la un minim istoric al ultimilor 50 de ani – doar 4 milioane de persoane faţă de 5 milioane de persoane câte erau înainte de criza financiară din 2008 –, rata inflaţiei a ajuns la 5,8%, iar creşterea salarială medie a fost de 3,8%. În acel an, rata şomajului a depăşit 8%, iar cele un milion de joburi pierdute în perioada 2009-2011 au fost recuperate complet abia în 2017.

De altfel, în luna octombrie, România a fost în rândul statelor membre ale Uniunii Europene cu cele mai mari rate ale inflaţiei, alături de  Lituania (8,2%), Estonia (6,8%) şi Ungaria (6,6%), conform datelor de la Eurostat, Oficiul European de Statistică.

Rata anuală a inflaţiei IPC este proiectată la valoarea de 7,5% în luna decembrie 2021 şi este prevăzută să se tempereze până la 5,9% la sfârşitul anului viitor, potrivit Raportului asupra inflaţiei al Băncii Naţionale a României. Deşi salariile nete au crescut faţă de luna precedentă în majoritatea activităţilor din sectorul economic, Institutul Naţional de Statistică observă că au fost şi industrii cu scăderi semnificative ale salariului mediu net. Cele mai mari scăderi au fost în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, de 21,5%, urmate de cele din fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, de 12,5% şi de cele din activităţi de servicii anexe extracţiei, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, extracţia minereurilor metalifere, cuprinse între 6,5% şi 7,5%.