Marinela Ardelean, international wine expert: Vinul românesc are tot ce îi trebuie pentru a sta la masă cu cele din Italia sau Franţa. Este absolut indispensabil să fie recunoscut ca brand de ţară

Ziarul Financiar 16.12.2021

♦ Marinela Ardelean este critic de vinuri şi de băuturi distilate ♦ După ce a petrecut mai bine de un deceniu ca degustător profesionist, descoperind lumea vinului în peste 80 de ţări de pe şase continente, astăzi ea evaluează licori ale lui Bacchus la nivel internaţional şi afirmă că nu încetează nici acum să se minuneze în faţa diversităţii inepuizabile a acestei lumi ♦ Ce spune ea despre vinul românesc?

„Vinul românesc are tot ce îi trebuie pentru a sta la aceeaşi masă cu un vin din Italia sau din Franţa. Datorită soiurilor au­tohtone, diversităţii, microclimei, dar şi datorită poziţiei geografice de care se bucură România, acest lucru este posibil“, explică Marinela Ardelean, international wine expert.

Ea îşi aminteşte că a descoperit vinul românesc acum circa zece ani, când a primit cadou o sticlă de Fetească Neagră din zona Dealu Mare, o regiune viticolă din apropiere de Bucureşti, cunoscută pentru vinurile roşii şi în special pentru acest soi autohton.

„A fost o adevărată revelaţie“, îşi aminteşte ea. Şi, mai mult, de atunci s-au schimbat lucrurile în bine. Au apărut mai multe crame, dar şi vinuri tot mai bune. Consumatorul e mai educat, iar un număr tot mai mare de investitori crede în vinul românesc. De altfel, pe această piaţă sunt astăzi peste 450 de producători înregistraţi, cu un total de circa 250 de crame, cele mai multe de tip boutique şi active pe segmentul premium. O bună parte dintre ele au fost lansate în ultimii zece ani, iar unele au în spate câţiva dintre cei mai puternici antreprenori locali, oameni de afaceri care şi-au construit businessuri în alte sectoare, dar care din pasiune şi din încredere în acest produs au pariat pe industria vinului românesc.

„Este de datoria noastră, a românilor, să ne cunoaştem vinurile pentru a ne cunoaşte pe noi. Iar când vine vorba de străini, le-aş spune că merită să investească timp şi atenţie atunci când vine vorba de vin româ­nesc, pentru că în scurt timp România va reprezenta o destinaţie la modă. Şi asta datorită vinurilor noastre!“

Astăzi, România este unul dintre cei mai mari zece producători de vin din Europa şi îşi face loc şi în top 15 mondial, însă licorile realizate local sunt prea puţin cunoscute peste hotare, momentan exportul reprezentând mai puţin de 10% din totalul vinului realizat anual.

„Este absolut indispensabil ca vinul românesc să fie recunoscut ca brand de ţară. Avem exemple concrete care au reuşit, precum Republica Moldova, Portugalia şi Chile.“

Unele ţări cu suprafeţe de viţă-de-vie şi cu producţie de vin mai mici decât România, cum e cazul Republicii Moldova, au pariat puternic pe export şi pe a-şi contura o strategie puternică şi coerentă peste hotare. Ce ar trebui să facă România pentru a reuşi în contextul în care momentan puţini sunt cei care ştiu că local se produc vinuri? Iar cei care ştiu văd piaţa autohtonă ca un producător de volume mari, preţuri mici şi calitate îndoielnică.

„E nevoie de o strategie bine gândită şi de un plan de implementare pe măsură. E nevoie de constanţă şi de acţiuni de calitate, de fiecare dată când imaginea României este atinsă. E nevoie de evenimente, de prezenţă internaţională şi de multe degustări. E nevoie de calitate!“

Recent, Carrefour România, care are mai multe iniţiative menite să susţină şi să dezvolte piaţa vinului autohton, a pus vinurile româneşti pe masa unor specialişti din New York, iar Marinela Ardelean a fost prezentă pentru a-i ghida pe străini să le descopere.

„Peste aşteptări – acesta a fost răspunsul cel mai comun pe care l-am primit. Fără asemenea acţiuni nu putem vorbi de un viitor de succes al vinului românesc în afara ţării. Succesul evenimentului ne încurajează să continuăm cu astfel de iniţiative.“

Momentan, consumul intern acoperă peste 90% din producţia locală, românii fiind fideli vinurilor autohtone. Tocmai de aceea, până acum, vinurile din Franţa, Italia, SUA sau din alte ţări din lume nu au reuşit să mănânce mai mult de 10% cotă de piaţă.

„Încă ne mulţumeşte consumul intern şi nevoia de export nu este chiar atât de mare. Dar va deveni o prioritate în curând.“

Unul dintre mesajele campaniei Carrefour de la New York este „The best wine dollars can’t buy“ („Cel mai bun vin pe care dolarii nu îl pot cumpăra“ – trad.). Sloganul face refe­rire la faptul că momentan pe această piaţă, ca de altfel pe multe altele din lume, licorile locale nu sunt cunoscute, şi nici România ca producător de vin. De altfel, vinurile româneşti se şi găsesc greu pe pieţele externe.

„Consumatorii americani pot fi convinşi să cumpere vin românesc. E nevoie de multe şi constante sesiuni de degustare, dar trebuie totodată să-i facem curioşi şi dorinici să ne descopere vinurile.“

Despre consumatorii de peste Ocean, Marinela Ardelean spune că este greu să-i comparăm cu cei locali pentru că vorbim de o altă cultură a vinului. SUA se bucură de o diversitate - teritorială şi nu numai - foarte mare.

„Este suficient să luăm în considerare New York, San Francisco sau DC (Washington – n.red.) pentru a sublinia gastronomia de înaltă calitate, existenţa a numeroase restaurante de top şi hoteluri de lux, ceea ce implicit contribuie la o atenţie majoră dedicată vinului, cu somelieri pe măsură, cu multe persoane avizate şi cu un public internaţional exigent atunci când vine vorba de vin.“

Faţă de alte ţări, România deţine un record trist legat de consumul de vinuri descrise drept artiza­nale, dar care fac de fapt parte dintr-un circuit paralel, nefis­ca­lizat.

„«Vinul bunicului», vinul cumpărat la PET de pe marginea străzii sau din piaţă, produs fără nicio legătură cu normele minime de igienă pe care le presupune o cramă - acest segment continuă să ocupe, bănuiesc, spre jumătate din consumul total de vin.“

Pe de altă parte, obiceiul de a bea şpriţ forţează producătorii să vină în continuare cu vinuri albe semiaromate, demiseci sau demidulci, adaugă ea.

În plus, adaosul foarte mare practicat în majoritatea restaurantelor descurajează consumul de vinuri premium în altă parte decât acasă. Aşa încât, iubitorul de vin cu venituri medii se vede în poziţia în care fie gustă un vin de top acasă, dar nu are o asociere gastronomică propusă de un profesionist, fie gustă un preparat de top în restaurant, dar evită asocierea cu un vin din cauza preţului.

„Neavând o experienţă completă, curba de învăţare are o creştere mai lentă, experienţa este mai puţin memorabilă, iar probabilitatea de a transmite o recomandare către cercul de apropiaţi scade.“

În ceea ce priveşte piaţa din SUA, ea spune că, fără îndoială, şi aceasta este dominată de vinuri ieftine, standardizate. Dintr-un miliard de litri vânduţi anul trecut, 870 de milioane erau vin de masă, nu vreun DOC. Dar dimensiunea pieţei este cea care face această ţară atractivă.

„SUA a rămas cea mai mare piaţă de vin din lume ca volum – poziţie pe care o ocupă încă din 2010 - şi reprezintă cel de-al patrulea producă­tor de vin din lume (la nivelul anului 2019). Este o piaţă cu multe provocări şi dificultăţi, date în primul rând de suprafaţă, de distanţă şi de diversitate. Acestea sunt însă variabile care repre­zintă şi o oportunitate pentru noi.“

Cluburile de vin, consumatorii de vin premium deschişi către experi­mente, iubitorii de vin cu experienţă – aici cifrele devin brusc extrem de atractive pentru orice ţară producă­toare de asemenea licori.

„Să nu uităm că jumătate din vinul vândut în SUA este cumpărat de consumatori de peste 57 de ani şi mai ales de categoria 57-75 de ani. În România, noua generaţie a iubitorilor de vinuri premium are între 40 şi 60 de ani.“ Astfel, loc de creştere există şi local şi internaţional pentru vinul „made in RO“. Iar asta mai ales că vinul autohton se bucură de diversitate, portofoliul cuprinzând de la vinuri liniştite şi până la spumante şi de la vinuri seci până la dulci, motiv pentru care asocierea lor cu preparatele gastronomice reprezintă o experienţă desăvârşită.

„Prietenii şi cei dragi merită să fie răsfăţaţi cu ceva autentic şi plin de poveste cum e vinul românesc. Acesta poate fi cadoul ideal pentru un străin sau un român care nu locuieşte permanent în ţară. Prin vinul românesc, putem să (re)descoperim ţara noastră şi să ne mândrim că suntem cetăţenii ei“, conchide ea.

Recent, Carrefour România a pus vinurile autohtone pe masa unor specialişti din New York, iar Marinela Ardelean a fost prezentă pentru a-i ghida pe străini să le descopere.