Lacrămioara Diaconu-Pintea, membru directorat CE Oltenia: Prin implementarea Planului de restructurare şi implicit a celui de decarbonare, vom asista probabil la cea mai mare transformare din sectorul energetic din România

Ziarul Financiar 16.12.2021

Cadrul de reglementare la nivel UE şi sprijinul populaţiei europene pentru problematica schimbărilor climatice considerăm că reprezintă factorii cu cel mai mare impact în transformarea societăţii şi economiei. Implementarea mecanismului de tranziţie justă, care să facă suportabilă tranziţia pentru populaţia UE, va crea o bază  puternică pentru  politicile UE în domeniul schimbărilor climatice prevăzute în Pactul Ecologic European şi pachetul legislativ prin care acesta este pus în practică, “Fit for 55”.

În prezent, Parlamentul European dezbate pachetul de propuneri legislative adoptat de Comisia Europeană în iulie 2020 care pregăteşte politicile UE  în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor şi al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puţin 55%, comparativ cu nivelurile din 1990. Realizarea acestor reduceri ale emisiilor în următorul deceniu este esenţială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 şi pentru a transpune în realitate angajamentele Pactului verde european şi atingerea obiectivelor convenite în legea europeană a climei.

Producţia şi utilizarea energiei generează peste 75% din emisiile de gaze cu efect de seră din UE. Prin urmare, decarbonizarea sistemului energetic al UE este esenţială pentru atingerea  obiectivelor climatice pentru 2030. În acest context, piaţa de energie din România va urma acest trend şi va trebui să se adapteze noilor reglementări.

Creşterea nivelului de interconectare a sistemului energetic naţional cu reţeaua europeană şi cuplarea pieţei naţionale cu pieţele regionale va avea o influenţă semnificativă în transformarea pieţei de energie. De asemenea, obiectivele naţionale cuprinse în PNIESC, respectiv reducerea emisiilor de carbon, creşterea ponderii energiei din surse regenerabile, utilizararea gazelor naturale ca şi combustibil de tranziţie împreună cu consolidarea capacitaţilor de producţie nucleare vor determina modificarea mixului naţional de producţie de energie electrică.

Pentru CE Oltenia, preţul certificatelor de carbon este principalul factor care a determinat începerea Procesului de transformare a companiei. Preţul certificatelor CO2 a crescut de la 7 euro în al patrulea trimestru din 2017 la peste 29 de euro în al doilea trimestru al anului 2019 şi chiar 90 de euro în prezent. Ponderea preţului certificatelor de CO2 în costul de producţie al CE Oltenia variază între 40% şi 50%. Această creştere rapidă şi semnalele politice puternice că acest trend va continua fac aproape imposibilă supravieţuirea pe piaţă a unui producător axat numai pe extragerea carbunelui şi producţia de energie electrică pe bază de cărbune.

CE Oltenia a început deja procesul de transformare şi în prezent există în analiză finală a Comisiei Europene “Planul de Restructurare a Complexului Energetic Oltenia 2021-2026, cu perspectiva 2030”, care include o componentă amplă de decarbonare.

Obiectivele urmărite sunt:

Prin implementarea Planului de restructurare şi implicit a celui de decarbonare, în care sunt implicaţi atât investitori privaţi, cât şi importante instituţii financiare internaţionale şi bănci comerciale, CE Oltenia va deveni o companie viabilă, pregătită pentru tranziţia energetică. Vom asista probabil la cea mai mare transformare din sectorul energetic din România.