E.S. Nurbakh Rustemov, ambasadorul Republicii Kazahstan în România: Dezvoltarea cooperării dintre Kazahstan şi România depinde direct de noi. Sunt convins că ne vom putea adapta şi ne vom extinde relaţiile datorită unor noi nişe economice

Care au fost provocările anului care tocmai se încheie din perspectiva relaţiilor România-Kazahstan, dar şi a obiectivelor dumneavoastră?

În mod cert, principala provocare, fie că este vorba de politică, economie sau relaţii internaţionale, este pandemia de COVID-19. Cu toate acestea, în ciuda crizei de sănătate, relaţiile dintre Kazahstan şi România şi-au continuat dinamica pozitivă. Astfel, în ultimul an, am implementat în comun o serie de proiecte în sfera culturală, comercială, eco­nomică şi turistică. Totodată, am menţinut un dialog politic şi inter­parlamentar activ. În 2022, Kazahstanul şi România sărbătoresc cea de-a 30-a aniversare a relaţiilor diplomatice. În această zi semnificativă pentru ţările noastre, agenda cuprinde vizite la nivel înalt, precum şi forumuri de afaceri şi o serie de evenimente culturale importante.

Care au fost cele mai importante direcţii în care s-au concentrat acţiunile ambasadei în 2021? Care sunt obiectivele pentru anul 2022?

Evident, evenimentul principal al acestui an pentru noi este sărbătorirea a 30 de ani de la Independenţa Kazahstanului. Prin urmare, marea parte a activităţilor noastre s-au concentrat în jurul acestui eveniment semnificativ. Este important de menţionat că, sub conducerea primului preşedinte, dl Nursultan Nazarbayev, Kazahstanul a reuşit să se formeze ca un stat modern cu o societate civilă activă. La rândul său, preşedintele în exerciţiu, dl Kassym-Jomart Tokayev, a reuşit să se adapteze la realităţile în schimbare şi să-şi aducă contribuţia la dezvoltarea statului nostru. În prezent, se dezvoltă activ instituţiile statului. Toate acestea se realizează sub auspiciile reformelor politice ale preşedintelui. În acelaşi timp, politica noastră externă se concentrează pe dezvoltarea relaţiilor comerciale şi economice, precum şi a investiţiilor cu parteneri în domenii cheie precum IT, tehnologii digitale, industrie, sănătate şi alte know-how. În acest context, Ambasada a desfăşurat o muncă activă pentru stabilirea cooperării cu sectorul de afaceri din România. Sunt în desfăşurare negocieri punctuale cu o serie de companii mari pentru a atrage investiţii în Kazahstan. În plus, acordăm întotdeauna o atenţie deosebită dezvoltării dialogului cultural. Cultura, în acest sens, completează colaborarea noastră pe mai multe direcţii. În ceea ce priveşte planurile pentru anul ce vine 2022, ne propunem să intensificăm dialogul politic, care, la rândul său, urmăreşte să dea un impuls suplimentar dezvoltării relaţiilor noastre în diverse sectoare ale economiei şi culturii. Este evident că acordurile încheiate la nivel înalt vor putea deschide noi orizonturi şi căi de cooperare reciproc avantajoasă.

Anul acesta fondul de investiţii kazaho-român a lansat proiectul centralei de cogenerare de la Petromidia. Ce urmează în 2022 şi pe termen lung?

Da, într-adevăr, Fondul de Investiţii în Energie Kazaho-Român a început construcţia unei centrale în regim de cogenerare pe platforma Petromidia. Este de remarcat faptul că, datorită configuraţiei tehnice (două turbine Siemens SGT-750 de mare eficienţă şi două cazane recuperatoare), noua unitate va genera aproximativ 80 MW de energie electrică, din care circa 60-70 MW vor acoperi integral necesarul de energie electrică la Petromidia şi abur tehnologic de până la 180 t/h, plus asigurarea apei calde necesare sistemului de încălzire din Năvodari de până la 20 MW/h. Noua unitate de producţie energie electrică şi căldură în regim de cogenerare va funcţiona cu gaze naturale în calitate de combustibil principal, iar mixul de resurse necesare va fi asigurat în proporţie de 25% din procesul tehnologic şi 75% din reţeaua naţională. Data aproximativă pentru punerea în funcţiune a noii centrale este sfârşitul lunii iulie 2023. Noul obiectiv va juca un rol important în stabilizarea producţiei şi distribuţiei de energie electrică în regiunea Dobrogea, asigurând nevoile energetice ale platformei, precum şi livrând surplusul de energie electrică în reţeaua naţională. Noi ne dorim ca aceste investiţii şi, indirect, contribuţia tehnologiilor moderne­­ să devină un exemple pentru atragerea de noi investitori, continuarea programului de construcţie şi modernizare a unităţilor de producţie, reducerea importurilor de energie şi îmbunătăţirea poziţiei României pe piaţa regională de energie.

Care credeţi că va fi impactul tranziţiei energetice asupra parteneriatului pe care Kazahstanul îl are cu România, bazat mai ales pe industria petrolieră? Cum se repoziţionează Kazahstanul pe aceste noi direcţii care vizează zona energetică?

Tranziţia către o economie cu emisii scăzute de carbon este una dintre problemele stringente de pe agenda globală a statelor şi corporaţiilor, deoarece consecinţele schimbărilor climatice sunt în creştere şi necesită acţiuni imediate. În următorii ani, schimbările se vor accelera, sunt aşteptate schimbări fundamentale în sistemul energetic. Până în 2035, se estimează că jumătate din aprovizionarea cu energie a lumii va proveni din surse regenerabile de energie. La rândul său, Kazahstanul şi-a anunţat intenţia de a atinge neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până în 2060. În prezent, se lucrează la un concept corespunzător. În acelaşi timp, creşte constant ponderea surselor de energie regenerabilă în bilanţul energetic, acum este de trei procente, iar până în 2030 această cifră va creşte până la 15%. Înţelegem că, de fapt, această tranziţie este inevitabilă. Prin urmare, în Kazahstan iniţiativele cheie vizează înlocuirea producţiei de cărbune, dezvoltarea hidroenergeticii şi accesul la gaze naturale, punerea în funcţiune a noi capacităţi bazate pe surse alternative de energie şi construirea de instalaţii de energie regenerabilă pentru propriul consum. Această listă include, de asemenea, eficienţa energetică, stocarea energiei, tehnologiile de captare şi stocare a carbonului, energia din hidrogen şi activităţile de ecologizare. Guvernul Kazahstanului intenţionează să ofere o abordare complexă care să prevadă promovarea culturii de responsabilitate ecologică, implementarea de soluţii digitale, precum şi o evaluare a impactului măsurilor adoptate asupra economiei în ansamblu.

În ceea ce priveşte parteneriatul dintre Kazahstan şi România, aici aveţi dreptate, cifra de afaceri în relaţiile bilaterale depinde în cea mai mare măsură de aprovizionarea cu petrol. Cu alte cuvinte, KMG International joacă un rol important în modelarea structurii comerţului. Totuşi, trebuie menţionat că Rompetrol este unul dintre fondatorii Global Compact Network România. Principiile dezvoltării durabile stabilite în Agenda 2030 au fost adoptate de Grup şi sunt, de asemenea, încorporate în principiile şi strategia de afaceri. Dezvoltarea cooperării şi a relaţiilor economice dintre Kazahstan şi România depinde direct de noi. Sunt convins că ne vom putea adapta şi mai mult ne vom extinde cooperarea datorită unor noi nişe în dimensiunea economică şi investiţională.

De la cultură, turism, IT sau noi industrii, cum altfel se poate dezvolta relaţia dintre cele două state?

În primul rând, aş dori să subliniez că relaţiile de cooperare dintre Kazahstan şi România au un potenţial mare. Sarcina mea este să îl dezvălui şi să îl realizez pe deplin. În acest context, ambasada desfăşoară diverse activităţi menite să construiască relaţii reciproc avantajoase şi de prietenie. Lucrând aici de mai bine de 2 ani, am avut ocazia să vizitez şi să văd multe regiuni ale ţării. Şi pot să vă spun că sunt foarte impresionat. Natura locală - munţi, mare, râuri, castele şi multe altele - este capabilă să cucerească pe oricine. Este evident că România, ca centru turistic pentru turiştii kazahi, este încă un mister. La fel şi Kazahstanul cu natura sa şi stepele nesfârşite rămâne un tărâm necunoscut pentru turistul român. Legat de aceasta, considerăm de datoria noastră să deschidem destinaţii turistice între ţările noastre. În toamna acestui an, cu sprijinul activ al ambasadei, au avut loc vizite la agenţiile de turism din cele două ţări. Şi avem o viziune şi un plan de viitor pentru dezvoltarea industriei turismului. În plus, pe 10 septembrie anul acesta la Bucureşti a fost deschisă piaţa „Kazahstan“ - totodată, la Nur-Sultan a avut loc dezvelirea bustului poetului român Mihai Eminescu. Toate acestea mărturisesc dorinţa Kazahstanului şi României de a consolida cooperarea în care dialogul cultural joacă un rol important. Doar ştim că prin cultură popoarele noastre pot absorbi spiritul prieteniei şi pot învăţa tradiţiile şi istoria unul de la altul. În ceea ce priveşte noile domenii de cooperare, precum IT şi tehnologiile digitale, consider că aceste domenii sunt extrem de interesante pentru studiu şi împărtăşirea experienţei. Astfel de tehnologii evoluează zi de zi. Este clar, că aceste industrii reprezintă viitorul care este foarte apropiat. Prin urmare, acordăm o atenţie deosebită dezvoltării cooperării în aceste domenii.

Ce măsuri a luat Kazahstanul în pandemie pentru a-şi sprijini economia?

În condiţii de pandemie şi restricţii permanente pentru activităţile antreprenorilor, sprijinul întreprinderilor mici şi mijlocii din Kazahstan devine deosebit de relevant.

În acest sens, se efectuează creditarea întreprinderilor mici şi mijlocii în cadrul unor programe guvernamentale speciale. Mai precis, este în curs de implementare Planul actualizat de restabilire a creşterii economice pentru 2021, care prevede mai mult de 60 de măsuri de sprijin, inclusiv în domeniile de reducere a poverii asupra afacerilor, asigurarea accesului la pieţele de cerere, implementarea unei noi politici de reglementare (Smart regulation). De asemenea, de la 1 ianuarie 2021 a fost introdus un nou regim special de impozitare cu o cotă de 3% din veniturile încasate în industriile afectate. Pentru a reduce radical povara asupra afacerilor, pentru a forma un sistem de reglementare optim şi eficient, se iniţiează noi abordări în reglementarea activităţii antreprenoriale. Astfel, se prevede: îmbunătăţirea principiilor de bază privind interacţiunea dintre stat şi antreprenoriat, condiţiile de stabilire a cerinţelor, institutul recursului de reglementare, un regim juridic experimental; registrul cerinţelor obligatorii, automatizarea raportării, îmbunătăţirea controlului de stat, excluderea aplicării retroactive a actelor juridice de reglementare pentru afaceri. Problemele de afaceri sunt discutate în mod regulat în cadrul Biroului de Proiecte pentru Antreprenoriat. Într-o situaţie epidemiologică dificilă, una dintre principalele modalităţi de a păstra capacitatea de desfăşurare a businessului este utilizarea pe scară largă a aplicaţiei Ashyq (analogul kazah al „certificatului verde UE de vaccinare“). Preşedintele şi Guvernul Kazahstanului acordă o atenţie deosebită sprijinirii antreprenorilor în această perioadă dificilă pentru toţi.

Ce măsuri credeţi că sunt necesare atât de partea română, cât şi kazahă pentru a facilita investiţiile reciproce?

După cum ştiţi, Kazahstanul şi România au deja un cadru legal solid, care ne permite astăzi nu doar să vorbim despre atragerea investiţiilor, dar şi să acţionăm. Un exemplu este compania noastră  „KazMunayGas International“, care este cel mai mare activ străin din Kazahstan. Totodată, compania kazahă este unul dintre cei mai mari contribuabili din România. Şi, desigur, nu intenţionăm să ne oprim aici. Dispunem de un instrument eficient - Comisia Interguvernamentală pentru Cooperare Economică, Ştiinţifică şi Tehnică, care se întruneşte anual sub preşedinţia miniştrilor. În cadrul comisiei sunt analizate atât domeniile existente de cooperare, cât şi cele de perspectivă. În plus, aşa cum am menţionat deja, ambasada se implică activ în stabilirea de contacte cu oamenii de afaceri. Trebuie totuşi să admitem că suntem încă în proces de diversificare a relaţiilor comerciale bilaterale. De îndată ce vom reuşi să găsim o nişă potrivită, aceasta va contribui şi la creşterea investiţiilor. Prin urmare, profitând de ocazie, aş dori să mă adresez mediului de afaceri şi să invit operatorii să coopereze cu Kazahstanul. Ţara noastră are condiţii şi mecanisme unice pentru investitorii străini. Pe data de 7 decembrie, Kazahstanul a găzduit întâlnirea pe probleme de investiţii globale din Kazahstan, în cadrul căreia au fost semnate 30 de acorduri comerciale în valoare de 2,1 miliarde de dolari în domeniile agriculturii, economiei verzi, IT, asistenţă medicală etc. Între timp, economia Kazahstanului a reuşit să revină la traiectoria cu tendinţă de creştere care exista înainte de pandemie. Suntem cea mai importantă economie din Asia Centrală, cu un PIB de aproape 170 de miliarde de dolari - cel mai mare PIB pe cap de locuitor din regiune. Kazahstanul are deja un portofoliu mare de proiecte de investiţii în agricultură, turism, logistică, domeniul sănătăţii şi produselor farmaceutice. Scopul strategic al Kazahstanului este de a creşte fluxul de investiţii străine cu 30 de miliarde de dolari până în 2025.