Bugetul pe anul 2022 a fost construit pe o ţintă de deficit bugetar cash estimată la 5,8% din PIB.Plafonul obligatoriu pentru datoria guvernamentală este de 49,8% din PIB

Bugetul pe anul 2022 a fost construit pe o ţintă de deficit bugetar cash estimată la 5,8% din PIB şi deficit ESA estimat la  6,2% din PIB, potrivit proiectului de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2022, publicat vineri de Ministerul de Finanţe.

Astfel, politica fiscal-bugetară prudentă va continua şi pe termen mediu, astfel încât în 2024 deficitul bugetar să se situeze sub 3% din PIB.

Traiectoria de ajustare asumată prin intermediul Programului de convergenţă 2021-2024 prevede ca deficitul bugetar (în termeni ESA) să nu depăşească 8,0% din PIB în 2021, 6,2% din PIB în 2022 şi respectiv 4,4% din PIB în 2023. În termeni structurali, ţinta deficitului bugetar este de 7,35% din PIB în 2021.

Proiectul de lege prevede şi un plafon al cheltuielilor de personal de 8,8 % din PIB, în timp ce plafonul propus pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, este de 49,8% din produsul intern brut. Acest plafon este obligatoriu pentru anul 2022.

În 2023, soldul bugetar va fi de 4,4 % din PIB, iar cheltuielile de personal de 8,2 % din PIB

În anul 2022, plafonul privind finanţările rambursabile, care pot fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 1,6 miliarde lei, iar plafonul privind tragerile din finanţările rambursabile contractate, sau care urmează a fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 2 miliarde lei fiecare.

Plafonul privind emiterea de garanţii de către Guvern, prin Ministerul Finanţelor şi de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, pentru anul 2022, este de 30 miliarde lei.

Calculele pentru estimarea cheltuielilor bugetare pentru anul 2022 au ţinut cont de:

• Majorarea punctului de pensie cu 10% de la 1 ianuarie 2022;
• Majorarea indemnizaţiei sociale minime la 1.000 lei;
• Majorarea alocaţiilor de stat pentru copii la 600 lei pentru copii cu vârsta până la 2 ani, respectiv 3 ani pentru copii cu handicap şi la 243 lei pentru copii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani;
• Finanţarea ajutorului de stat de restructurare a Societăţii "Complexul Energetic Oltenia" - S.A., prin bugetul Ministerului Energiei;
• Aplicarea unor măsuri de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, prin acordarea stimulentului pentru energie în tot timpul anului şi ajutoare pentru încălzirea locuinţei în sezonul rece, diferenţiate în funcţie de sursa de energie şi veniturile familiei;
• Schema de sprijin pentru plata facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale pentru consumatorii non casnici, respectiv întreprinderile mici şi mijlocii, microîntreprinderile, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderi familiale, prin bugetul Ministerului Energiei;
• Majorarea contribuţiei statului la capitalul social al Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Călători “C.F.R. Călători”-S.A. şi al Societăţii Comerciale "Compania naţională de transporturi aeriene române - TAROM" - S.A. pentru compensarea pierderilor suferite ca urmare a pandemiei COVID-19, cu respectarea procedurilor în domeniul ajutorului de stat;
• Acordarea în luna ianuarie, a unui sprijin de care ar urma să beneficieze pensionarii cu venituri reduse, pentru a suporta creşterile de preţuri la utilităţi.