BNR atrage atenţia în Raportul asupra Stabilităţii Financiare cu privire la deteriorarea capacităţii de plată la creditele de consum şi la rata de credite neperformante la locuinţele luate pentru investiţie

BNR a publicat vineri ultimul Raport asupra Stabilităţii Financiare şi atrage atenţia asupra anumitor riscuri observate în sectorul de creditare, atât în cazul creditelor de consum pentru populaţie, cât şi al celor imobiliare pentru cumpărarea de locuinţe în scop investiţional.

Astfel, în cazul portofoliului de credite acordate populaţiei, un risc important este dat de impactul pandemiei asupra capacităţii de plată a populaţiei. Debitorii care au solicitat amânarea ratelor de plată la credite au un risc de credit mai ridicat, o pondere mai mare dintre aceştia având un grad de îndatorare mai însemnat.

”Analiza matricei de tranziţie şi a ratelor de neperformanţă arată o deteriorare a capacităţii de plată mai pronunţată în cazul acestor debitori, în special a celor cu credite de consum. Condiţiile specifice ale acestor credite impun o monitorizare atentă a acestor debitori pentru identificarea din timp a soluţiilor necesare în vederea limitării pierderilor pentru economie”, se arată în raport.

În cazul creditării imobiliare rezidenţiale, un segment care poate genera acumularea de vulnerabilităţi este cel al împrumuturilor destinate achiziţionării unor locuinţe cu scop investiţional.

BNR atrage atenţia că, din punct de vedere al disciplinei la plată, creditele acordate în scop nelocativ au o rată de neperformanţă superioară comparativ cu creditele acordate în scop locativ (4,3% faţă de 1,4%).

”Având în vedere creşterea importanţei creditelor acordate în scop nelocativ (+7% în perioada decembrie 2019-iunie 2021, reprezintă o proporţie de 13% din total), rata de neperformanţă ridicată a acestora, dar şi senzitivitatea crescută la o depreciere a preţurilor imobiliare, BNR urmăreşte să acţioneze anticiclic pentru acest segment de nişă al creditării imobiliare”.

Astfel, Banca Naţională are în vedere implementarea de limite mai reduse cu 10 puncte procentuale ale LTV - Loan-to-Value (echivalent cu o creştere a avansului de 10 puncte procentuale) pentru creditele acordate persoanelor fizice pentru achiziţionarea altui imobil decât cel destinat a fi utilizat ca locuinţă pentru folosinţă proprie.

În total, volumul de credite neperformante aferente creditelor acordate în scop nelocativ alături de cel aferent debitorilor cu credite ipotecare multiple reprezintă un sfert din volumul total al creditelor neperformante pe segmentul populaţiei.

Datele BNR arată că indicatorii de risc aferenţi portofoliului de credite ipotecare se menţin la un nivel adecvat din punct de vedere prudenţial. Gradul de acoperire a împrumuturilor prin garanţii (eng. Loan-to-Value, LTV), pentru creditele ipotecare fără creditele ,,Noua Casă”, este de 72%  pentru împrumuturile aflate în stoc şi de 795 pentru creditele noi (septembrie 2021, valori mediane).

Gradul de îndatorare pentru creditele ipotecare aflate în stoc este de 41%, respectiv de 37% pentru împrumuturile noi. Rata de neperformanţă a acestor credite a continuat tendinţa descendentă observată în ultima perioadă (1,5%, în scădere cu 0,1 puncte procentuale în septembrie faţă de iunie 2021).

Creditele de consum garantate cu ipoteci continuă să prezinte o rată mare de neperformanţă (11,9%), volumul creditelor neperformante reprezentând peste o cincime din volumul total aferent portofoliului populaţiei, deşi aceste credite reprezintă doar 6% din total.

Raportul BNR analizează şi creditarea verde la nivelul sectorului bancar din România, apreciind că nivelul actual al acestui segment este la jumătate comparativ cu volumul potential.

Calitatea mai bună a portofoliului de credite verzi şi nivelul încă redus de finanţare bancară în România, pledează pentru o dezvoltare sustenabilă a acestui segment de creditare, se menţionează în raport.

Potenţialul de finanţare identificat de grupul de lucru CNSM poate fi chiar mai ridicat având în vedere necesarul de finanţare pentru ieşirea din criza energetică actuală.

Totodată, BNR monitorizează şi riscurile la adresa sectorului bancar care pot fi generate de tranziţia către o economie sustenabilă, în special în cazul în care aceasta se va face de o manieră dezordonată, în vederea creşterii gradului de conştientizare cu privire la riscurile climatice şi pentru menţinerea unui cadru prudenţial adecvat, în linie cu agenda europeană în domeniu.

De la data Raportului anterior, din iunie 2021, condiţiile macroeconomice la nivel global au cunoscut o îmbunătăţire, dar situaţia epidemiologică s-a deteriorat ca urmare a apariţiei unor noi variante de coronavirus, şi a ratei scăzute de vaccinare în special în ţările emergente. În plus, majorarea preţurilor din sectorul energetic, precum şi perturbările lanţurilor de producţie au creat noi presiuni asupra economiilor deja afectate de criza medicală. Evoluţiile recente arată necesitatea intensificarii eforturilor de tranziţie la un model de creştere economică durabil, favorabil mediului şi eficient energetic.

Similar Raportului anterior, BNR a identificat un singur risc sistemic de nivel sever, cu perspective de menţinere, respectiv tensiuni la nivelul echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv ca urmare a pandemiei COVID-19 şi crizei energetice. Un risc sistemic nou este cel privind întârzierea reformelor şi a absorbţiei fondurilor europene, în special prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Acesta este un risc de nivel ridicat şi în creştere.

Alte două riscuri de nivel ridicat, dar cu perspective de menţinere, sunt riscul privind incertitudinile la nivel global în contextul crizei energetice şi al pandemiei COVID-19 şi riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental.

Vedeti aici Raportul asupra Stabilitati Financiare publicat de BNR