Ce acţiuni ar putea evolua bine în 2022. Ovidiu Susan, investitor: Am în portofoliu Agroland, SafeTech, Norofert, Agroserv Măriuţa, Simtel, TeraPlast, AROBS şi Softbinator

Anul 2021 a fost marcat, în primă instanţă, de un nivel extrem de ridicat de entuziasm pe segmentul AeRO al bursei locale, a doua parte a acestui an fiind caracterizată de o corecţie la nivelul cotaţiilor şi sentimentului general al pieţei, a spus Ovidiu Susan, investitor pe piaţa de capital, în timpul ediţiei din 27 decembrie a emisiunii ZF Deschiderea de Astăzi.

„Este un an atipic în care am acţionat foarte inspirat, anticipând din 2020 evoluţia plasamentelor şi corecţia de entuziasm care urma să vină pentru că evaluările ajunseseră într-o zonă nesustenabilă. Am suficiente cicatrici în pieţe pentru a şti că un randament precum cel de anul acesta nu se poate obţine în fiecare an. Titlurile cu care am obţinut profiturile din 2021 sunt, în primul rând, companiile care au avut plasamente în ultimii doi ani. Randamentele au fost date de evoluţia cotaţiei la listare şi după listare. Pot menţiona Agroland, Safetech, Norofert – nu am participat la plasament, Agroserv Măriuţa, Simtel, TeraPlast şi, mai nou, AROBS şi Softbinator”, spune Ovidiu Susan.

În cazul producătorului de materiale de construcţii TeraPlast (simbol bursier TRP) şi companiei de securitate cibernetică SafeTech (SAFE), investitorul a lichidat la un moment dat cea mai mare parte a deţinerilor, însă pe măsură ce au avut loc corecţii, acţiunile au redevenit atractive. Astfel, Ovidiu Susan intenţionează să îşi refacă poziţiile iniţiale pe măsură ce cotaţia va ajunge într-o zonă aliniată cu fundamentele.

„Dacă luăm cazul Norofert, compania este un producător de îngrăşăminte care nu foloseşte gazul în producţie pentru că nu creează îngrăşăminte convenţionale, ci organice. Teoretic vorbind, dacă producătorii de îngrăşăminte convenţionale sunt foarte afectaţi de creşterea preţurilor la gaze naturale, ei vor trebui să transpună undeva aceste evoluţii în costurile finale. Asta înseamnă că Norofert ar trebui să fie favorizat, cu atât mai mult cu cât această tendinţă a culturii organice se extinde în România”, argumentează Ovidiu Susan.

Într-un asemenea context, o companie ca Norofert (cu o scădere de 19% în ultimele şase luni pe bursă) pare avantajată la prima vedere.

Totodată, companiile din IT recent listate ar avea şanse mici de a fi afectate de creşterea preţurilor materiilor prime. Un exemplu în acest sens poate fi reprezentat de Simtel Team (SMTL), grup local de inginerie cu activitate în energie regenerabilă, telecomunicaţii şi automatizare industrială, a cărui capitalizare se apropie de 170 de milioane de lei.

„Sunt companii de servicii şi, din câte am înţeles din modificarea coaliţiei de guvernare, o temă a discuţiei era eliminarea avantajelor fiscale pentru industria IT. Din fericire, această temă pare abandonată. O companie ca Simtel este favorizată de contextul actual, în care costul energiei electrice este foarte mare, ceea ce sperie cât mai mulţi consumatori şi forţează să adopte soluţii din gama celor vândute de Simtel: centrale şi parcuri fotovoltaice”, adaugă Ovidiu Susan.

În ceea ce priveşte unul dintre domeniile strategice ale economiei româneşti, agricultura, investitorul rămâne în continuare încrezător cu privire la viitoarele performanţe ale societăţilor listate.

„Până la urmă, agricultura românească este una din zonele în care există un foarte mare loc de creştere. Companii precum Agroserv Măriuţa, care au planuri mari de creştere şi finanţează tot felul de proiecte, au şanse să facă figuri foarte bune”, spune el.

Ce a mai afirmat Ovidiu Susan în timpul emisiunii

• Despre 2021:

Piaţa românească a intrat într-o stare de relativă acalmie, nu se mai întâmplă prea multe lucruri, aşa că este timp să te tot gândeşti ce s-a întâmplat, cu ce rămânem, ce va fi.

Anul 2021 a fost un an foarte interesant pe care putem să îl împărţim în două. Prima parte a fost dominată de mult entuziasm, în principal pe segmentul AeRO, demarând pe final de 2020. Entuziasmul a atins un plafon undeva prin vară, iar de acolo a urmat o corecţie, mai ales la nivelul sentimentului din piaţă, regăsindu-se imediat şi în cotaţii, ceea ce a dus la scăderea emitenţilor listaţi pe AeRO, cu procente destul de mari în unele cazuri.

Ce am învăţat din evoluţia acestui an? În primul rând am învăţat că se poate şi în România. Sunt mult mai familiarizat cu pieţele vestice, mai ales cu cea din SUA. Trăim cu impresia că în România nu se mai întâmplă nimic.

În prima parte am avut foarte multe listări de companii mari pentru nivelul României, chiar şi mai mici, startup-uri, firme consacrate, obligaţiuni s.a.m.d.. Au fost de toate pentru toţi. Au revenit pe piaţă mulţi investitori de retail, ceea ce a creat efervescenţă. Iar BVB a reuşit prin AeRO să pară iarăşi o piaţă interesantă.

Partea mai puţin pozitivă este că, pe cât de repede a venit această percepţie, pe atât de repede pare să se disipeze. Iar asta nu este neapărat de bun augur, arată cumva că structura participanţilor la piaţa nu este foarte sănătoasă, avem un procent mult prea mare de mici speculatori, entuziasmaţi de creşterile de la început, care au mers ulterior cu valul. Odată ce valul şi-a crescut intensitatea i-a măturat şi pe ei. Acum stau cumva speriaţi, resemnaţi pe margine în urma unor scăderi. Nu este foarte entuziasmant.

Am oarecare îngrijorări că listările ar putea să nu continue în acelaşi ritm pentru că lipsa de entuziasm are repercusiuni în lanţ asupra întregului ecosistem, întrucât influenţează evaluările, atractivitatea plasamentelor şi, în ultimul rând, pe antreprenori, care poate nu se vor mai simţi atraşi să facă din companiile lor nişte entităţi publice.

Mi se pare o evoluţie experimentală a pieţei româneşti care, după ani de zile de amorţeală, a avut un tun extrem de accentuat într-o perioadă foarte scurtă, care a suferit şi o corecţie accentuată într-un interval la fel de scurt. Acum nu îmi este foarte clar ce urmează, dar rămân încrezător că BVB oferă în continuare opţiuni interesante.

Aştept să văd dacă piaţa îşi poate reveni în 2022, dacă investitorii de retail se vor întoarce în piaţă. Mai mult decât asta, mă interesează dacă alţi antreprenori sunt dispuşi să listeze alte companii de creştere, cu potenţial. AROBS Transilvania este un exemplu foarte elocvent.

Am avut un singur caz în care am lichidat poziţia deoarece am făcut o greşeală şi am înţeles mai târziu acest lucru. În rest, le-am ţinut pe toate în continuare, iar randamentul a fost dat de creşterea de preţ de la listare şi evoluţia după listare.

• Despre 2022:

Toate frământările legate de inflaţie şi de virus continuă. Toate temerile naţionale şi internaţionale legate de caracterul temporar sau mai puţin temporar al inflaţiei se pot accentua şi ar produce efecte în multe sectoare economice.

După cum vedem, avem creşteri destul de mari ale preţurilor materiilor prime, iar asta va influenţa puternic o mulţime de sectoare, ceea ce cred că va forţa şi băncile centrale să reacţioneze mult mai repede decât estimaseră iniţial, să îşi recunoască greşeala în a eticheta inflaţia drept „tranzitorie”, referindu-ne la creşteri de dobânzi.

Într-un mediu fragil, creşterile de dobânzi i-ar putea prinde pe piciorul greşit pe unii dintre emitenţi, poate îndatoraţi peste măsură, poate obişnuiţi cu rate mici. Mă aştept ca inflaţia să aibă o influenţă tot mai mare asupra vieţii economice, cu consecinţe nebănuite. Oricum, nu trebuie tratată într-un mod superficial. Ne putem trezi cu corecţii mult mai mari pe pieţele externe şi pe piaţa românească, dar asta nu trebuie să ne sperie. Cel puţin pe mine mă face atent la selecţia companiilor.

Avem o mulţime de avantaje ale contextului, însă trebuie combinate cu dezavantajele posibilelor creşteri de dobândă, care vor avea efecte în lanţ.