Pe ultima sută de metri din 2021 economia a început să gâfâie. Cum păşeşte în 2022 economia României: PIB-ul şi-a revenit spectaculos, dar revenirea costă: amplificarea dezechilibrelor macro, creşterea datoriei publice şi explozia preţurilor

Economia României păşeşte în 2022 cu un avans real de cel puţin 6% în 2021, după ce în 2020 scădea cu 3,9%. Avansul este bun, dar economia a încetinit vizibil în a doua parte a lui 2021. Construcţiile, care în 2020 au fost vedeta creşterii economice au stagnat sau chiar scăzut, în vreme ce industria, care are undeva la 20% din PIB, încă nu şi-a revenit la nivelul din 2019, iar revenirea a încetinit pe final de an.

„Economia României a prezentat rezistenţă la incidenţa pandemiei şi consecinţele acestei crize sanitare (fără precedent la nivel mondial în ultimul secol),dar şi la set-ul de provocări adiacente din acest an. Această rezistenţă a economiei interne este determinată, în principal, de contribuţia în ameliorare a factorilor de producţie la dinamica anuală a PIB potenţial, conform estimărilor econometrice elaborate”, scriu economiştii Băncii Transilvania, într- analiză macroeconomică privind economia României în 2021 şi 2022.

Deşi încă nu au venit datele aferente evoluţiei economice per ansamblu pentru ultimul trimestru din 2021, creşterea PIB va fi, potrivit estimărilor tuturor analiştilor, peste 6%. Guvernul are o prognoză de 7%, creştere reală a PIB. Economia  a performat peste aşteptări în primul trimestru din 2021, iar în T2 a evoluat sub aşteptări, deşi prognoza de creştere economică de 7% a rămas în picioare. Evoluţia mult sub aşteptări din al treilea trimestru din 2021 a pus sub semnul întrebării creşterea de 7% şi, chiar şi fără datele pentru ultimele trei luni din 2021, economia dă semne de oboseală.  

Ce va fi în 2022?

„Pentru 2022 ne aşteptăm ca economia României să evolueze la un ritm uşor peste potenţial, 5,2%, dar în decelerare comparativ cu dinamica din 2021 (6,2%). Acest scenariu este susţinut de perspectivele favorabile pentru investiţiile productive, cu impact de antrenare pentru celelalte componente ale PIB”, mai scriu economiştii BT.

Miza pentru guvern este ca economia să crească cu 4,6%, iar inflaţia să fie ţinută la o medie anuală de 6,5% pe an.

Pe componente, din creşterea economică de 4,6%, consumul ar urma să aducă 3,3 puncte procentuale, după ce în 2021 a contribuit, potrivit prognozei guvernului, cu 5,2 pp. la creşterea economică prognozată de 7%.

„Conform scenariului nostru central consumul privat (principala componentă a PIB) ar putea decelera de la 6,9% în 2021 la 5,5%în 2022, evoluţie influenţată de disiparea efectului bază (determinat de restricţiile introduse pentru contracararea crizei sanitare). Pentru consumul public previzionăm o accelerare de la 0,3% în 2021 la 3% în 2022, evoluţie puternic influenţată de implementarea Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă”, se mai arată în analiza BT.

Formarea brută de capital fix (investiţiile din bugetul de stat şi cele private) ar urma să aducă 2,4 pp. din creşterea economică din 2022. Exportul net însă, la fel ca în fiecare an din cel puţin ultimii 15 ani, vor contribui negativ atât la evoluţia economiei, cât şi la formarea PIB, pentru că exporturile României sunt net inferioare importurilor.

Pe partea de formare a PIB, guvernul mizează că industria va continua creşterea şi va aduce 0,9 pp. din creşterea economică din 2022. Industria face 20% din economie şi undeva la 75% din exporturile de bunuri ale ţării.

Sectorul construcţiilor ar urma să se revigoreze, după ce a încetinit în 2021. Astfel, creşterea sectorului, care înseamnă 6-7% din PIB, va aduce, potrivit sursei citate, 0,6 pp. din avansul economiei.

Serviciile, care în total înseamnă circa 60% din PIB, ar urma să aducă 2,5 pp. din creşterea economică din 2022, după ce în 2021 a adus 4,1 pp. din avansul economiei.

„Atragem atenţia cu privire la factorii de risc la adresa evoluţiei economiei interne în 2022, inclusiv posibilitatea deteriorării severe a climatului din pieţele financiare internaţionale (după creşterea puternică a indicilor bursieri pe parcursul ultimelor trimestre), persistenţa crizei sanitare, climatul politic intern şi contextul geo-politic regional”, concluzionează economiştii Băncii Transilvania.