Sorin Pâslaru, ZF: 10 întrebări pentru 2022
2022 este în al şaisprezecelea an de când România este membră a Uniunii Europene, dar progresul care ar fi trebuit să se arate încă întârzie.
Pe hârtie, PIB-ul României este la 12.000 euro/capita, de trei ori mai mare ca în 2007, însă jumătate din locuinţe nu au acces la utilităţi complete, iar marile oraşe pătimesc din cauza infrastructurii de energie şi transport putrede.
Deficitele comerciale şi bugetare însoţesc permanent evoluţia economiei. Aşteptata construcţie a unei economii de jos în sus – abatoare, depozite de legume/fructe, fabrici de lapte, de îngheţată, de săpun sau pastă de dinţi - întârzie.
Cum nici de sus în jos n-a mai venit nimic, rezultatul a fost depopularea masivă - 4-5 milioane de români plecaţi, mai ales din mediul rural. Nici pentru tinerii merituoşi linia orizontului nu este clară, aşa că cei mai mulţi caută scăparea la Londra sau Amsterdam.
Singurii supravieţuitori sunt bugetarii, mai ales cei din structuri aflate în subordinea directă a Parlamentului, fără constrângerile bugetare generale.
Instituţiile publice din România s-au înmulţit an de an. În loc să avem autostrăzi, spitale moderne, campusuri şcolare şi căi ferate de mare viteză avem companii naţionale, agenţii de monitorizare, autorităţi de evaluare a calităţii educaţionale şi a calităţii serviciilor din spitale. Fiecare spune că îşi face treaba: BNR, ASF, ANPC, ANRM, ANCOM, ANMCS, ARACIS..., dar inflaţia este la 10%, falimentul City lasă pagube în asigurări de 500 milioane de euro, iar calitatea în educaţie şi servicii de sănătate este departe.
Parlamentul este decor. Nimeni nu dă raport trimestrial cum cheltuie banii publici şi cu ce rezultate. Ca în feudalism, la stat fiecare are propriul domeniu pe care nimeni nu poate interveni că afectează interesul naţional. La orice scandal, la orice abuz, toţi speră că presa va scrie trei zile şi apoi uită.
La nivel local, primăriile sunt şi ele stat în stat. În comune, secretara are salariu triplu faţă de directorul şcolii, primăria are canalizare, apă şi toaletă, şcoala nu. Jumătate din primarii de comune sunt deja latifundiari şi îi găseşti zilele astea în Dubai. Cu cine să faci o ţară?
2022 ar trebui să aducă o Românie a proiectelor monitorizate prin PNRR mai strâns decât orice alt program FMI din anii 90. Să vedem când va scutura lesa administraţia românească, neobişnuita cu tiparul de lucru: obiectiv propus, evaluări de etapă, obiectiv atins. Care obiectiv atins?
10 întrebări pentru 2022:
- Când va majora BNR dobânda de politică monetară, cu cât şi ce efecte vor fi pentru piaţa imobiliară şi consum?
- Va veni criza pe piaţa imobiliară sau va continua creşterea de preţuri, acum în medie în Bucureşti la 2.000 de euro/mp?
- Cât va fi cursul la sfârşitul lui 2022? Când se va accepta faptul că un curs mai slab leu-euro este favorabil pentru o economie dependentă de importuri?
- Se va destrăma sau nu alianţa PNL-PSD? Ce va fi în economie dacă are loc încă o criză politică?
- Va veni şi în România valul Omicron? Mai urmează încă un val sau în sfârşit scăpăm de pandemie?
- Se va mai putea împrumuta România pe pieţele externe fără probleme ca până acum sau ar putea urma scăderi de ratinguri?
- Se va putea încadra administraţia în parametrii programului PNRR sau în curând Comisia Europeană va anunţa că suspendă programul?
- Ce impact va avea pentru încasările la buget conectarea caselor de marcat la ANAF? Cu cât ar putea creşte încasările din TVA?
- Ce efecte va avea explozia preţurilor la energie? Vom vedea falimente în lanţ ale marilor furnizori de energie şi ale companiilor industriale? Oraşele încep să rămână fără căldură pentru că nu mai au bani.
- Va avea în sfârşit România un preşedinte? Cu toată puterea pe care o are, Klaus Iohannis a convins pe toată lumea că este un preşedinte absent, departe de preocupările reale ale românilor, care doar mimează interesul şi prezenţa pentru viaţa publică.