Cele mai responsabile companii din România, Adriana-Georgia Calcan, Reciclad’OR: Ne afectează destul de grav lipsa unei strategii naţionale unitare pentru colectarea deşeurilor

Autor: Alex Ciutacu 06.01.2022

OIREP-ul a preluat răspunderea pentru 285.000 de tone reciclate în 2021, iar pentru 2022 estimează 350.000 de tone.

Lipsa unei strategii naţionale unitare pentru colectarea deşeurilor gene­rează discrepanţe în modul în care se realizează reciclarea în diferite zone ale ţării, iar asta îngreunează eco­sistemul local, a explicat Adriana-Georgia Calcan, PR & CSR manager la Reciclad’OR, în cadrul emisiunii Cele mai reponsabile companii din România, un proiect ZF şi BM susţinut de BAT România.

„Vorbim de strategie unitară la nivel naţional şi-atunci fiecare UAT (Unitate Administrativ Teritorială) şi ADI (Asociaţie de Dezvoltare Interco­munitară) ar respecta întru totul această strategie. Dacă te duci în zona de nord a ţării, găseşti o altă abordare, o altă implementare, prin delegarea serviciului de gestiune către compania de salubritate care intră în posesia deşeurilor respective şi are un anumit contract în baza căruia pres­tează serviciile respective. Dacă te duci în sud diferă, dacă te duci în vest diferă“.

Astfel, o strategie naţională ar putea aşeza regulile jocului şi ar putea face ca procesul de colectare şi reciclare să fie unul mai rapid şi uniformizat la nivelul întregii ţări.

„Lipsa unei strategii naţionale unitare ne afectează într-un mod destul de grav sincer, pentru că am avut proiecte la nivel naţional şi am avut surpriza în care oamenii erau informaţi, îşi doreau să colecteze separat, dar nu aveau în ce. Maşinile pe care le aveau companiile de salubritate nu veneau pentru că nu aveau în baza contractului să facă şi colectare separată şi deşeurile erau luate în amestec şi duse la groapa de gunoi“.

Reciclad’OR a fost lansată în 2017, când a obţinut licenţa de funcţionare ca OIREP (Organizaţie care Implementează Obligaţiile privind Răspunderea Extinsă a Producătorului). Funcţionează din 2018, iar în prezent a ajuns la un portofoliu de peste 700 de clienţi pentru care preia răspunderea, lu­crând cu diferiţi colectori şi reciclatori pentru a-şi desfăşura activitatea.

„Ca să vorbim pe înţelesul tuturor, producătorii şi importatorii de pro­duse ambalate pun pe piaţă produse care devin deşeuri şi au obligaţia să recicleze o anumită cantitate. În momentul respectiv intervenim noi ca un OIREP şi preluăm responsabi­litatea în vederea reciclării acestei cantităţi de deşeuri pe care le pun pe piaţă în procentele impuse de UE prin legislaţia din România. Când preluăm responsabilitatea, noi contractăm la rândul nostru colectori, salubrişti, ADI-uri, UAT-uri şi companii recicla­toare din România.“

„Avem parteneriate cu peste 270 de companii de genul acesta, astfel încât să ne asigurăm că întregul circuit al deşeului este respectat şi la final se reciclează întreaga cantitate pentru care am preluat responsabilitatea“.

Reciclad’OR a preluat responsabilitatea pentru un total de 285.000 de tone de deşeuri reciclate pe parcursul anului 2021. În contextul în care organizaţia a început să opereze efectiv în 2018, până acum a ajuns la un total de 800.000 de tone reciclate. Pentru 2022 estimează un total de 350.000 de tone.

Într-o discuţie despre ce ar putea face statul pentru a ajuta ecosistemul de colectare şi reciclare din România, Adriana-Georgia Calcan a explicat că statul ar putea începe prin a înţelege realitatea mediului privat atunci când pregăteşte o schimbare.

„E foarte important ca în momentul în care se decide să se implementeze o lege să se analizeze mai mult şi zona privată şi cu ce ne confruntăm în fiecare zi. Când stai în birou şi urmăreşti şi îţi imaginezi cum ar fi citind doar nişte lucruri de pe legile precedente, nu ai cum să îţi dai seama în ce mod se întâmplă real anumite lucruri. Dau un exemplu care chiar ne-a afectat: sistemul informatic SIADT. Este un sistem lansat de Ministerul Mediului în ianuarie 2021, prin care toţi operatorii economici responsabili trebuiau să înregistreze în timp real toate cantităţile colectate şi reciclate, ceea ce era fabulos. Dar sistemul mergea doar de la A la C, nu putea funcţiona în parametri şi am fost puşi în situaţia în care echipele noastre au stat non-stop cu reciclatorii şi colectorii pentru a-i instrui“.

Invitata insistă în ceea ce priveşte nevoia unui parteneriat între mediul privat şi stat şi spune că existenţa unui astfel de parteneriat ar îmbunătăţi reciclarea în România. „Dacă am face echipă, nu am fi doar la 11-13%, care este rata noastră de reciclare în momentul de faţă“.