Răzvan Botea, ZF: Cum ar putea fi 2022 anul în care nivelul de trai din România va face un salt aproape miraculos. Din pix. Sau din durere în pix?

PIB pe cap de locuitor este indicatorul cel mai utilizat în a măsura nivelul de trai dintr-o ţară. Brut, România are un PIB pe cap de locuitor de circa 12.600 euro în 2021, la o populaţie de 19 mil. de locuitori şi un PIB de 240 de mld. de euro. Teoretic, pentru că în practică lucrurile se complică. Mai exact, de la ultimul recensământ, din 2011, se estimează că România a pierdut cel puţin 3 milioane de locuitori. Cel puţin. Dar să presupunem că trăim cel mai bun scenariu. Puţin probabil să îl trăim, dar să presupunem. Pe cale de consecinţă, la un PIB de 240 de mld. de euro şi o populaţie de 16 mil. de persoane şi nu de 19 mil., PIB per capita real va fi de 15.000 de euro, adică cu aproape 20% mai mare decât cel calculat la 19 milioane de locuitori. E bine, e rău?

În 2020, ultimul an pentru care există date agregate de Eurostat, biroul european de statistică, România se afla, din punctul de vedere al PIB per capita, la 72% din media Uniunii Europene. Spre comparaţie, Polonia era la aproape 76%, Ungaria la 74%, iar Bulgaria la 55%.

Andrei Rădulescu, doctor în economie şi economistul-şef al Băncii Transilvania, cea mai mare bancă din România, este de părere că România ar putea depăşi Polonia la PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare până la jumătatea acestui deceniu (începutul lui 2026) „condiţionat de accelerarea reformelor, digitalizarea sectorului public şi atenţie mai ridicată acordată investiţiilor în cercetare-dezvoltare”.

Pe lângă motivele expuse de economistul BT, se adaugă şi unul care iese din sfera performanţei economice, ba chiar, paradoxal, se află la polul opus: migraţia, care se datorează nivelului de trai mai scăzut din România. Sociologii estimează că cel puţin 3 milioane de români au plecat în străinătate în ultimii 10 ani, iar aceasta este o estimare conservatoare. Alte cifre vorbesc şi de peste 5 milioane de români plecaţi în străinătate.

La primul recensământ de la Revoluţie, în 1992, România avea 23 de milioane de locuitori. În 2002, următorul recensământ, România avea 21,7 mil. de locuitori, iar în 2011 erau consemnaţi puţin peste 20 de milioane de locuitori, ca populaţie stabilă. În ultimii 10 ani însă fenomenul de migraţie, în special în UE s-a amplificat, iar doar diaspora românească din Italia şi Spania numără peste 2 milioane de români. Peste fenomenul migraţiei se suprapune sporul natural negativ – numprul de morţi depăşeşte în fiecare an numărul de născuţi vii în România. Populaţia rezidentă a României era, potrivit INS, de 19,3 mil. de locuitori la finalul lui 2020, cele mai recente date publicate. După domiciuliu, populaţia României era în aceeaşi perioadă de 22 de milioane de locuitori. 

La recensământul care va avea loc în 2022, amânat în 2021 din cauza pandemiei, se va releva, cel puţin în teorie, populaţia reală a României. Într-un scenariu, considerat de sociologi optimist în acest moment, în care populaţia României a pierdut 3 mil. de locuitori în ultimii 11 ani, PIB per capita va sări automat cu 20%, pentru că PIB-ul nominal, acelaşi, se va împărţi la o populaţie mai mică.

Astfel, printr-un miracol statistic, România va face poate cel mai important salt al PIB per capita din ultimii ani în 2022. Asta, desigur, doar în statistici, pentru că realitatea din buzunarele şi viaţa românilor nu se va mula pe datele statistice.

Aşa s-ar putea ajunge ca, în mod paradoxal, depopularea României să reflecte în statistici o creştere spectaculoasă a celui mai important indicator economic în ceea ce priveşte performanţa economică a unei ţări – PIB pe cap de locuitor. Din pix. Sau din durere în pix.