Guvernul a atins 13 din cele 21 de ţinte din PNRR asumate pentru finalul anului trecut. Sunt probleme la dezvoltarea infrastructurii feroviare şi la operaţionalizarea companiei de investiţii rutiere

♦ Dacă anumite jaloane/ţinte nu vor fi considerate îndeplinite de Comisia Europeană, trebuie refăcute hotărârile de guvern sau ordinele de ministru, iar în cazul OUG-urilor, ele pot fi refăcute sau completate în parlament ♦ Cristian Ghinea, fost ministru: „Banii nu se blochează propriu-zis, ci România nu mai este eligibilă pentru o nouă tranşă dacă nu îndeplineşte aceste jaloane“.

Din cele 21 de jaloane şi ţinte din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pe care guvernul le avea de îndeplinit până la 31 decembrie, au fost îndeplinite 13, după cum afirmă Cristian Ghinea, fost ministru al investiţiilor şi proiectelor europene.

„Din cele 21 de jaloane şi ţinte pe care guvernul le avea de îndeplinit până la 31 decembrie, au fost îndeplinite 13. Trebuie să menţionăm că patru dintre jaloanele şi ţintele neîndeplinite nu au fost din cauza Guvernului României. Sunt aceste patru jaloane care se referă la instrumentele financiare, la acei 1,25 mld. euro care trebuie să intre imediat în economia românească. Guvernul a comunicat că există neînţelegeri între Comisia Europeană şi Banca Europeană de Investiţii în legătura cu aplicarea criteriilor de mediu. În acest caz, guvernul are dreptate, aceste patru jaloane sunt întârziate, dar nu din vina României, ci din cauza acestei neînţelegeri care afectează şi Italia, şi Grecia, nu suntem singura ţară în această situaţie“, a declarat Cristian Ghinea în cadrul unei conferinţe de presă.

Fostul ministru Ghinea şi euro­parla­mentarul Dragoş Pîslaru au lansat o platformă prin care plănuiesc să urmărească implementarea obiectivelor asumate de România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României.

Astfel, conform datelor de pe platforma monitorpnrr.eu, pentru cele 21 de jaloane şi ţinte care au avut ca termen limită 31 decembrie 2021, situaţia în acest moment este următoarea: 13 sunt îndeplinite în mod real; patru sunt în implementare, guvernul având măsuri în derulare care pot conduce la îndeplinirea la timp. Comisia Europeană nu a ridicat semnale de alarmă cu privire la riscul de implementare; două sunt întârziate sau cu risc de a depăşi termenul prevăzut, două sunt blocate. Măsurile propuse/adoptate de guvern nu sunt adecvate/suficiente sau nu respectă cerinţele din PNRR.

Printre ţintele pe care Ghinea le consideră blocate sau în întârziere sunt: adoptarea strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025  şi operaţionalizarea Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere (CNIR). Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare prevede fonduri europene cu prioritate pentru lucrări de întreţinere sau reînnoire a căilor ferate. 

Strategia fusese adoptată în decembrie 2020 de guvernul condus de Ludovic Orban prin HG 985/2020 şi transmisă Comisiei Europene de guvernul condus de Florin Cîţu. Programul de acţiune pentru dezvoltarea infras­tructurii feroviare a fost adoptat de actualul guvern în 30 decembrie 2021 prin HG 1302/2021.

Cristian Ghinea este de părere că trebuie refăcute actele legislative în cazul acestor ţinte din PNRR, altfel Comisia Europeană nu le-ar vedea ca îndeplinite.

„Aş atrage atenţia asupra acelor jaloane unde sunt probleme: cel legat de sistemul de management şi control, la cele două jaloane de la Ministerul Transporturilor legate de operaţionalizarea CNIR (Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere) şi strategia versus planul de investiţii în feroviar, acolo trebuie refăcute actele legislative pentru că altfel nu văd cum Comisia Europeană ar putea să considere aceste jaloane ca îndeplinite“,  a spus el.

Conform raportului „Buletin de sănătate PNRR“ din cadrul platformei de monitorizare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, jaloanele/ţintele vor fi închise complet când Comisia Europeană va accepta următoarea cerere de plată făcută de România.

Ţările au tranşe de jaloane/ţinte stabilite o dată la trei luni şi pot trimite cereri de plată de două ori pe an, atunci când consideră că au îndeplinit jaloanele şi ţintele de până atunci. România primeşte din prefinanţare o sumă de 3,9 miliarde de euro, dintre care până acum a primit circa 1,85 mld. euro. Următoarea cerere de plată poate fi cerută în primăvară, când România consideră că va fi îndeplinit şi jaloanele din primul trimestru 2022.  După ce România consideră că a îndeplinit cele două tranşe de jaloane/ţinte, face cererea de plată, iar Comisia are două luni pentru evaluare.

Dacă anumite jaloane/ţinte nu vor fi considerate satisfăcător îndeplinite de Comisia Europeană, este necesară amendarea actelor normative sau a deciziilor administrative, trebuie refăcute hotărârile de guvern sau ordinele de ministru, iar în cazul OUG-urilor, ele pot fi refăcute sau completate în Parlament.

„ Banii nu se blochează propriu-zis, ci România nu mai este eligibilă pentru o nouă tranşă dacă nu îndeplineşte aceste jaloane“, a completat Ghinea.

Corina Atanasiu, fost secretar de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a vorbit în cadrul aceluiaşi eveniment, despre ţintele din educaţie pe care România şi le-a asumat din PNRR. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă dedică un capitol în valoare de 3,6 mld. euro educaţiei, unul care are 44 de jaloane şi ţinte care trebuie atinse până în 2026 şi este construit pe câteva mari priorităţi: învăţământul antepreşcolar, diminuarea abandonului şcolar, infrastructură – atât pentru preuniversitar, cât şi pentru învăţământul universitar - , învăţământul profesional şi tehnic, digitalizarea educaţiei, precum şi reforma guvernanţei.

„Fiecare dintre aceste linii de reforme şi investiţii este extrem de importantă şi sperăm ca Ministerul Educaţiei să ia totul în serios şi să nu mai lase totul pe ultima zi, cum s-a întâmplat cu cele două jaloane din trimestrul 4 al anului 2021. La capitolul educaţiei, în T4 din 2021, România a avut de atins două jaloane care vizează abandonul şcolar. Aceste jaloane au fost nişte paşi simpli – publicarea unor acte normative, care au fost îndeplinite. Mai avem două jaloane de atins până la sfârşitul lunii martie, unul în cadrul reformei cadrului legislativ pentru digitalizarea educaţiei şi încă un jalon în reforma guvernanţei sistemului de învăţământ preuniversitar, şi anume elaborarea unui plan de măsuri, de reforme a guvernanţei“,  a declarat Corina Atanasiu.

Dragoş Neacşu, vicepreşedintele organizaţiei profesionale O Ţară ca Afară şi membru în board-ul fundaţiei Romanian Business Leaders, a subliniat impactul puternic pe care îl are implementarea ţintelor din PNRR pentru mediul de afaceri local.

„Din perspectiva mediului de afaceri, semnificaţia PNRR este cea a unei ancore privind predictibilitatea unor politici macroeconomice şi mă refer aici în special la stabilitatea cursului de schimb şi o predictibilitatea a cadrului fiscal, una extrem de necesară. Totodată, PNRR-ul este o ancoră pentru mediul de business în privinţa politicilor publice în sectoarele economice vizate direct de reperele şi jaloanele PNRR, un lucru foarte important atunci când îţi faci bugete pe trei, cinci sau zece ani. De asemenea, aş spune că un parcurs bun în aceşti ani până la finalul lui 2026 va oferi un suport consistent în procesul de aderare a României la OECD. Avem o fereastră de oportunitate în următorii doi ani“, a spus el.

Ţinte din PNRR îndeplinite până la 31 decembrie 2021:

► Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare;

► Scoaterea din operare a capacităţii de producţie a energiei electrice pe bază de cărbune;

► Intrarea în vigoare a legii privind securitatea reţelelor 5G;

► Adoptarea Strategiei naţionale privind securitatea cibernetică 2021-2026;

► Asistenţă tehnică contractuală furnizată de o entitate care va fi selectată în conformitate cu legislaţia naţională privind achiziţiile publice;

► Intrarea în vigoare a unui ordin de ministru prin care se instituie un comitet de monitorizare pentru sistemul de pensii;

► Numărul de case de marcat conectate la sistemul informatic al ANAF;

► Unitatea de implementare a reformelor din cadrul mecanismului de sprijin al politicilor (PSF) instituită şi operaţională;

► Adoptarea criteriilor de prioritizare a investiţiilor în centrele comunitare integrate;

► Intrarea în vigoare a actului legislativ de aprobare a noii Strategii naţionale anticorupţie;

► Audit şi controale: informaţii pentru monitorizarea implementării PNRR;

► Hotărârea de guvern privind realizarea programului naţional pentru reducerea abandonului şcolar;

► Procedură de ofertare pentru sprijinirea elevilor în vederea asigurării tranziţiei de la învăţământul secundar inferior la cel superior.

Ţinte din PNRR care sunt în întârziere, blocate sau în pericol: 

► Reorganizarea C.N.A.I.R. şi înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere – S.A. (C.N.I.R.)

► Adoptarea strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025 şi aplicarea planului de acţiune

► Grupul operativ pentru implementarea şi monitorizarea reformelor şi investiţiilor privind transformarea digitală

► Intrarea în vigoare a unei ordonanţe a guvernului privind stabilirea mandatului legal al MIPE, al Ministerului Finanţelor şi al Autorităţii de Audit.