Octavian Rusu, expert în politici publice şi fondator Issue Monitoring: Suntem prea săraci să facem legi ieftine!

Ziarul Financiar 12.01.2022

Suntem foarte indignaţi atunci când vedem drumuri care trebuie plombate sau reparate imediat ce au fost inaugurate sau când trebuie să refacem lucrări publice realizate de mântuială. Ne simţim furaţi când nu reuşim să finalizăm o autostradă nici după 15 ani şi plătim de zece ori preţul iniţial.

La fel de indignaţi ar trebui să fim şi atunci când „plombăm”, reparăm sau refacem legi, ordonanţe sau alte acte normative, sau când proiectele stau cu anii în sertarele din Parlament.

Când vorbim de calitatea actului de reglementare, avem zero garanţii de bună execuţie. Şi, ca să nu fie doar vorbe în vânt, dau şi nişte exemple. Legea Sănătăţii a avut peste 1400 de modificări în ultimii 10 ani, conform unei declaraţii publice de acum câţiva ani, a unui fost preşedinte al Comisiei de Sănătate din Senat, şi cred că, de atunci, s-au mai strâns câteva sute de modificări. Dacă vorbim de Legea Educaţiei, aceasta a fost modificată de 17 ori în 2019, de 18 ori în 2019 şi de 12 ori în primele luni ale lui 2021. La fel de plombat, de reparat şi de revizuit este şi Codul Fiscal.

Sunt multe perspective din care putem analiza calitatea actului de reglementare, precum competenţele funcţionarilor, stabilitatea instituţională, jocurile politice, bugete, timpul sau alte elemente.

Eu aş dori să analizez calitatea procesului legislativ din perspectiva participării părţilor interesate în procesul de legiferare. De ce această latură? Pentru că ea este foarte strâns legată de acţiunea mediului privat, şi mai puţin de voinţa politică. Stă oarecum în mâinile noastre să ne implicăm mai activ în procesul legislativ şi putem să facem acest lucru, ca reprezentanţi de patronate sau de asociaţii de business, de sindicate sau de ONG-uri. Am câştigat drepturile de a ne implica activ în formularea politicilor publice de foarte multă vreme, pentru că avem legislaţie care ne permite să intervenim atât la nivelul procesului legislativ din Guvern, cât şi al celui din Parlament. Acum avem şi guvernanţi şi politicieni mai deschişi la minte şi la consultare.

Procesele de consultare trebuie să aibă loc, fie ca demers al unor iniţiative venite de la cei care creează legile (Guvernul sau parlamentarii), fie ca urmare a presiunii entităţilor mai sus amintite: patronate, sindicate, ONG-uri, dar, nu în ultimul rând, cetăţenii. Beneficiul principal pe care consider că îl are consultarea este de a face o lege bună, adică una care să ţină cont de interesul şi de particularităţile fiecărei părţi afectate.

Mai devreme sau mai târziu, se identifică elementele care nu au fost luate în considerare. Dacă se realizează procese transparente şi complete de consultare, în care se iau în considerare punctele de vedere ale tuturor părţilor interesate, vom reuşi să avem legi de o calitate mult mai bună. Pe termen lung, costul actelor legislative realizate de mântuială este mult mai mare decât cel al unui Parlament cu 465 de parlamentari sau 20+ ministere, altfel spus, suntem prea săraci să facem legi ieftine.

OECD subliniază că „un proces de comunicare, consultare şi implicare care permite participarea publică a părţilor interesate la procesul de elaborare a reglementărilor, precum şi la revizuirea reglementărilor, poate ajuta guvernele să înţeleagă nevoile cetăţenilor şi ale altor părţi interesate şi să îmbunătăţească încrederea în guvern”. Viziunea noastră, la Issue Monitoring, este că orice cetăţean sau companie se poate implica în decizia publică, printr-un simplu click. Combinăm tehnologia cu expertiza în politici publice pentru a sprijini companiile, asociaţiile de business şi organizaţiile neguvernamentale să fie mai eficiente în procesele de advocacy şi lobby. Un utilizator al serviciilor noastre salvează peste 30 de ore de monitorizare în fiecare lună şi, totodată, scapă de stresul că apare o modificare legislativă care să îl ia prin surprindere.

Din perspectiva celor 7 ani de activitate la Issue Monitoring am observat o dublare a activităţii patronatelor şi a asociaţiilor de business în procesele de advocacy şi de promovare a politicilor publice, şi, implicit, interesul pentru servicii de monitorizare a dezbaterilor legislative. În ultimii doi ani, am început colaborarea cu 7 asociaţii patronale şi de business şi continuăm să dezvoltăm parteneriate în această direcţie. Complementar cu activitatea acestor asociaţii, companiile multinaţionale, lideri de piaţă, rămân foarte atente la monitorizarea iniţiativelor legislative care le pot afecta activitatea.

Începutul anului 2020, până s-a declarat starea de urgenţă, a fost cel mai efervescent an pentru noi, reuşind în acea perioadă să avem întâlniri cu potenţiali clienţi cât n-am avut într-un an de zile. Relansarea economică o observăm şi noi din perspectiva noilor colaborări care au început în 2021, adăugând deja 10 noi clienţi în anul precedent.

Încă de acum 7 ani, când am pus bazele acestui serviciu specializat, destinat profesioniştilor care se implică în procesul legislativ, am pariat pe dezvoltarea accelerată a acestui sector de activitate, precum şi pe dezvoltarea unui corp de profesionişti.

Am dus la bun sfârşit propria noastră cercetare privind dinamica din ultimii 5 ani a unui număr de 14 asociaţii patronale şi de business pe care le-am identificat a fi reprezentative. Ne-am uitat la confederaţiile patronale din Consiliul Economic şi Social (CES), la membrii unor confederaţii, la Coaliţia pentru Dezvoltarea României, la cele mai active camere de comerţ şi entităţi care au fost prezente în spaţiul public. Lista iniţială era mult mai lungă, dar am observat că unele confederaţii sau patronate au bugete mai mici ca un aprozar, în timp ce altele sunt abonate la fonduri europene de milioane de euro anual, deşi au un istoric foarte mare în România şi sunt membri în CES. De asemenea, o parte dintre camerele de comerţ funcţionează ca reprezentanţe ale unor entităţi străine şi este mai dificilă identificarea datelor.

Se observă foarte clar un trend al apariţiei unor forme noi de asociaţii patronale şi delimitarea de entităţile tradiţionale cărora Guvernul le-a oferit un loc în structurile de dialog social. Am regăsit astfel patronate care au site-uri neactualizate sau cu informaţii netransparente, în timp ce altele sunt prestatori de formare profesională. Legea dialogului social ar trebui să revizuiască radical criteriile celor care reprezintă interesele mediului privat. Probabil va urma o astfel de reformă a CES-ului, pentru că societatea civilă din acest organism tripartit şi-a desemnat într-un mod profesionist reprezentanţii. În caz că patronatele se vor cerne, lupta grea va fi cu sectorul sindicatelor.

În cadrul celor 14 structuri de dialog social analizate, în 2020 lucrau 70 de angajaţi, cu 10% mai mult faţă de anul 2019, şi se mai adaugă probabil alte zeci de consultanţi sau entităţi subcontractate, deoarece modelul de funcţionare a unor asociaţii este de a lucra exclusiv prin astfel de forme contractuale, fiindcă aveau constant zero angajaţi din 2016 şi până în prezent. Marea majoritate au o medie de 4 angajaţi, dar este şi cazul unor asociaţii cu 9-10 angajaţi, sau chiar cu 19. Dacă în 2016, cheltuielile acestor asociaţii patronale şi de business erau de 19 mil. lei, în anul 2020 acestea au ajuns la 30 mil. lei. Pandemia a avut un impact negativ şi în activitatea partenerilor de dialog social, constatând o diminuare a activităţii de aproximativ 10% faţă de anul precedent, 2019.

La început de an 2022, ne propunem, la Issue Monitoring, să contribuim la implementarea cu succes a celei mai mari si ambiţioase strategii de ţară – Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Ne dorim să oferim companiilor, ONG-urilor şi cetăţenilor, informaţii utile despre reformele şi finanţările din PNRR, iar ministerelor responsabile cu implementarea PNRR, feedback de calitate din partea tuturor părţilor interesate. Ca orice strategie, şi PNRR poate părea ambiţios, greu de implementat sau pe alocuri nerealist, dar doar prin implicarea, de acum încolo, a tuturor părţilor interesate şi cu un real dialog se pot promova reforme şi măsuri realiste şi cu impact în societate şi în economie.