Valer Hancaş, Kaufland România: Sustenabilitatea trebuie să stea la aceeaşi masă rotundă cu businessul. Nu ar trebui ca una să existe fără cealaltă

Ziarul Financiar 12.01.2022

 

Strategia de sustenabilitate a Kaufland, al doilea cel mai mare jucător din comerţul local, se bazează pe cinci piloni: producătorii locali, angajaţii, clienţii, mediul şi comunitatea. Fiecare e analizat separat şi are o serie de programe şi acţiuni dedicate.

„Cred că sustenabilitatea trebuie să stea la aceeaşi masă rotundă cu businessul. Cred că între cei doi termeni e o condiţie sine-qua-non. Nu ar trebui ca una să existe fără cealaltă. Sustenabilitatea ar trebui susţinută de business în primul rând, iar businessul ar trebui să se bazeze pe sustenabilitate”, spune Valer Hancaş, director de comunicare şi corporate affairs Kaufland România şi Republica Moldova .

El adaugă totodată că sustenabilitatea reprezintă acea responsabilitate pe care o exprimă factorul de business în relaţie cu toate categoriile de stakeholderi cu care interferează, începând de la mediile sociale şi de business.

„Încă aud, dar din ce în ce mai puţin şi asta e îmbucurător, că sustenabilitatea are o mare-mare legătură cu protejarea mediului înconjurător. Este adevărat într-o anumită măsură, însă nu este doar despre asta, despre a fi mai verzi ca de obicei.” Sustenabilitatea are o conotaţie mult mai importantă şi în alte direcţii precum cea de business – vizavi de lanţul de aprovizionare spre exemplu, unde un jucător poate să aibă diferite tipuri de impact. E vorba de impact direct asupra furnizorilor săi sau indirect asupra furnizorilor furnizorilor.

„Există o conotaţie extrem de complexă atunci când vorbim de sustenabilitate, de aceea cred că ea trebuie susţinută de modelul de business în sine.”

În opinia executivului român care lucrează de 17 ani în cadrul Kaufland, chiar dinainte de inaugurarea primului magazin, nu poţi să porneşti un business într-o ţară, chiar dacă e vorba de reprezentarea unui grup european sau mondial, fără să te bazezi pe o serie de piloni de responsabilitate. Apoi, odată ce businessul se dezvoltă în ţara respectivă, apar şi conotaţiile locale ale sustenabilităţii. Ele diferă de la o ţară la alta şi de la o companie la alta în funcţie de interferenţele pe care această entitate le are – sau nu – cu anumite categorii.

„Modelul de business al Kaufland este bazat pe responsabilitate. Ne place să vorbim de corporate responsability şi nu de CSR care înseamnă corporate social responsability. De fapt, şi socialul intră sub aceeaşi umbrelă. Există o responsabilitate umbrelă a companiei, care este integrată, bineînţeles, în modelul de business.”

Fiecare companie poate să îşi definească pilonii pe care se dezvoltă sustenabilitatea. La Kaufland România există cinci piloni importanţi, iar relaţia cu producătorii locali e unul dintre ei.

„Am spus-o în mod repetat, această dezvoltare a relaţiilor cu furnizorii locali este avantajoasă pentru toţi actorii. Păstrând marea majoritate a fluxului financiar în interiorul ţării apar beneficii inclusiv pentru populaţie. Aceste tipuri de relaţii se resfâng apoi tot în cifra ta de afaceri şi a altor jucători din piaţă.”

Circa 81% dintre plăţile pe care Kaufland le-a făcut în anul financiar 2020 (ce s-a încheiat pe 28 februarie 2021) au mers către parteneri locali. În cifre absolute asta înseamnă 1,9 mld. euro.

„Există trei categorii mari aici de bunuri şi servicii cumpărate – bunuri pe care le achiziţionăm pentru a le comercializa prin intermediul magazinelor noastre, servicii şi bunuri pe care le luăm pentru a le consuma în interiorul companiei. Astfel, vorbim şi de furnizori din zona de real-estate, construcţii, transport, etc.”

Un alt pilon pe care se dezvoltă sustenabilitatea în cadrul Kaufland este protecţia mediului.

„Constant, în ultimii 17-18 ani, am fost atenţi la aspecte legate de mediu. Asistăm la o schimbare generală de mentalitate, o schimbare pozitivă. Nu aveam cum să mergem în cealaltă direcţie. Observ în jurul nostru că din ce în ce mai multe companii care „concurează” cu noi în acest domeniu al sustenabilităţii. Vedem jucători din ce în ce mai multe industrii care se implică.”

În ceea ce priveşte acest pilon, al mediului, în 2020, retailerul a început să investească în panouri solare. E o schimbare de paradigmă, spune Valer Hancaş.

„Ne producem – momentan într-o mică proporţie – energia necesară.”

E vorba de o investiţie de circa 8 mil. euro în aproximativ 30.000 de panouri solare amplasate pe un teren adiacent, lângă depozitul central din Turda. Proiectul va continua să fie dezvoltat în fiecare an, măcar la acest nivel de investiţii.

„Vrem să ne asigurăm că energia pe care o consumăm vine din surse regenerabile. Acum suntem undeva la 98%. Achizionăm doar energie certificată. Diferenţa de 2% vine din faptul că atunci când deschidem un magazin suntem „captivi” contractual furnizorului de energie. Acolo nu putem controla sursa de energie, dar e vorba de o perioadă determinată. După terminarea organizării de şantier, mergem către furnizorii care certifică această energie.”

Tot în zona aceata, a protecţiei mediului, sunt şi investiţiile pe care compania le face alături de societatea civilă. Kaufland a investit, spre exemplu, într-o barcă 100% electrică, ce se încarcă tot de la panouri solare şi care poate fi mutată de pe un baraj pe altul. Ea curăţă singură apele.

„Avem campanii de conştientizare privind cât de simplu e să colectezi separat sau să reciclezi. Am investit în containerele de colectare. Avem câte unul în fiecare magazin din ţară, deci un grad de acoperire de 100%, e vorba de o investiţie de circa 35 mil. lei. Dorim să fim o ancoră în mintea consumatorilor atunci când vine vorba de colectare. Cei care vin la aceste aparate nu doar fac un lucru bun pentru natură şi umanitate, ci primesc şi niste avantaje, discount-uri, ca să fie motivaţi să facă asta.”

Compania are circa 150 de hipermarketuri în România, deci e vorba de acelaşi număr de aparate de colectare.

Un alt pilon al sustenabilităţii îl reprezintă comunitatea, mediile sociale defavorizate. „Suntem un retailer alimentar. Impactul nostru în ceea ce înseamnă foamete vs risipă alimentară - două extreme – e important.”

La nivel mondial, statisticile arată că risipim extrem de mult în condiţiile în care zilnic mor 800 de copii din lume din cauza inaniţiei. La nivel local, fiind şi o societate europeană, având un standard de viaţă bun în comparaţie cu alte continente, risipa alimentară porneşte din propriul frigider, spune executivul. Aproximativ 65-70% din toată risipa alimentară porneşte din frigiderele populaţiei. În retail, la nivel general, risipa e undeva la 5% la nivel general.

„Luptăm împotriva acestui fapt. Sunt procese şi sisteme care se tehnologizează în fiecare an. Din punct de vedere al profitabilităţii, un comerciant nu îşi doreşte să arunce mâncare.”

Aceste alimente au un triplu cost – de achiziţie, de manipulare/ transport/ expunere la raft şi apoi de salubritate. Ca atare, e un principiu de business dincolo de cel uman.

„Avem sisteme care ne anunţă când termenul unui produs se apropie de expirare. Identificăm lotul, mizăm pe expunere suplimentară şi pe o reducere a preţului din timp, comunicând că de fapt că gustul şi calitatea nu se schimbă, iar astfel reuşim să mergem aproape de zero cu risipa.” Există şi deficienţe fizice ale unor produse, care fie cad, fie păţesc ceva, iar acolo nu mai poate interveni nimeni.

Angajaţii sunt şi ei pilon al sustenabilităţii. Ei sunt, fără doar şi poate, cea mai importantă resursă a companiei, crede Valer Hancaş. Kaufland are un nivel relativ constant de 15.000 de angajaţi.

„Avem şi un proiect foarte frumos în domeniul resurselor umane şi am ajuns la 500 de persoane cu dizabilităţi în echipa noastră. Sunt oameni perfect integraţi, lucru de care ne-a fost la început cel mai frică. Avem multe de învăţat de la ei.”

Pentru al cincilea an consecutiv, retailerul a fost numit cel mai bun angajator din România. Ce îi atrage pe oamenii care vin să lucreze aici?

„Cred că suntem un angajator atractiv. Salariul minim brut este de 3.680 de lei, e o sumă care îţi asigură o anumită stabilitate. Suntem una dintre cele mai mari echipe din România şi rămânem o echipă. Suntem prezenţi în tot ce înseamnă viaţă socială. Putem vorbi de distracţie prin evenimentele la care suntem prezenţi, dar putem vorbi şi de situaţii negative – societăţile defavorizate - unde ne implicăm. Investim aici circa 7 mil. euro în fiecare an. Am ajuns probabil la 5 milioane de beneficiari în baza acestor investiţii.”

Compania e prezentă la târguri, la festivaluri, e în dialog permanent cu aceşti angajaţi sau posibili viitori angajaţi.

„Avem toate cifrele pe masă, suntem transparenţi, promitem doar ceea ce livrăm. Acestea sunt ingredientele care ne transformă într-un angajator atractiv.”

Al cincilea pilon al sustenabilităţii sunt clienţii. În primul rând vorbim aici de sortiment. Tot sortimentul Kaufland – şi cel permanent şi cel temporar, şi articolele alimentare şi non-alimentare - însumează 29.000 de sku-uri diferite. Din total, 24.000 sunt bunuri alimentare, dintre circa 16.000 sunt realizate local.

„Ne bazăm pe prospeţime. Totodată, ne dezvoltăm constant, ca spre exemplu grupele e marfă care au avut o evoluţie foarte bună din punct de vedere al sortimentului românesc. În cursul verii avem circa 100 de bere artizanale în cadrul sortimentului (e o piaţă cu sezonalitate, de aceea numărul e mai mare vara ca iarna), toate locale. La gama de vinuri avem o îmbunătăţire constantă a sortimentului, putem observa şi crame relativ mici, butic, care îşi fac loc pe rafturi. Totodată, un proiect de suflet este Născut şi crescut în România.”

De regulă, purceii pe care crescătorii îi achiziţionează vin din 2-3 ţări din Europa, ţări care sunt de fapt maternităţi pentru întregul continent. Din nefericire, calitatea acestor purcei este secundară, spune Valer Hancaş.

„Astfel am luat decizia şi am investigat posibilitatea ca cel puţin pentru Kaufland România să avem o maternitate proprie (operată de parteneri – n.red.), iar calitatea purceilor care intră apoi în fermele de creştere să fie superioară.”

Animalele nu sunt tratate încă de la naştere cu antibiotice sau medicamente, fapt ce asigură o calitate şi în cursul vieţii. De la maternitate în crescătorie, hrană este evaluată şi verificată continuu de tehnologie.

„Hrana este 100% românească. Închidem astfel lanţul de aprovizionare. Pentru a avea în farfurie o bucată de carne de calitate foarte bună, avem nevoie de cereale locale de acelaşi nivel pentru hrana animalului. Găsim aceste cereale în România. Parteneriatul va creşte şi sperăm ca în 3-4 ani să fim capabili să asigurăm doar carne de porc din programul Născut şi crescut în România.”

În ceea ce priveşte bugetul de investiţii pentru sustenabilitate din 2022, acesta va fi mai mare ca anul trecut, urmărind cei cinci piloni.

„Vrem să rămânem cea mai sustenabilă companie din România, titlul pe care l-am primit timp de patru ani consecutiv.”
În 2020, Kaufland ce operează o reţea de circa 150 de hipermarketuri, a obţinut afaceri de 12,8 mld. lei, în urcare cu peste 8% faţă de anul anterior. Spre comparaţie, consumul în ansamblul său a crescut cu 2,2% în primul an de pandemie.