De unde şi până unde a apărut ideea de plata eşalonată pe 12 ani, şi nu 5 ani ca în prezent, pentru pensiile private Pilon II, dar şi plata integrală doar în situaţii excepţionale. Pe când plata pentru restul vieţii şi nu un prag anume

Autor: Liviu Popescu 13.01.2022

Potrivit unor informaţii citate de portalul de ştiri Hotnews.ro, Guvernul, mai exact Ministerul Muncii, ar pregăti o serie de modificări pentru sistemul de pensii private Pilon II din România, în sensul prelungirii perioadei de plată eşalonată de la 5 ani în prezent la 12 ani.

Nu este însă clar de ce 12 ani, dar probabil ar avea legătura cu statisticile cu privire la speranţa la viaţă după pensionare a unui român. Cert este că prin legea pensilor private, care ar putea fi gata în sfârşit anul acesta, Ministerul Muncii – care este iniţiator iar ASF asigură partea tehnică, plăţile la P2 se vor sub forma unei anuităţi, adică pe întreaga durată de viaţă de după pensionare, aşadar nu o perioadă anume, şi nu 5 ani ca în prezent.

“Normal ar fi ca banii să îi primeşti până mori. Adică atât timp cât omul trăieşte să-şi ia banii din pensia la care a contribuit”, spun oamenii din sistem. Dacă un om moare după trei ani de exemplu de când şi-a deschis dreptul la pensie, atunci activul său este transferat către moştenitori.

Într-o conferinţă ASF din decembrie 2021, Corona Rădulescu, director general pensii private în cadrul Autorităţii de Supraveghere Financiară, spunea că legea de plată în Pilonul II de pensii “încercăm să o finalizăm la anul (2022-n.red).

“Iniţiatorul la noi este Ministerul Muncii, iar noi (n.a ASF) asigurăm doar partea tehnică. În principiu pensia este gândită sub forma unei anuităţi care să fie distribuite pe toata durata vieţii. În cazul în care sunt oameni care au cotizat 1-2 ani - se va putea plăti cash activul printr-o plată unică. Ideea este ca plăţile să se facă pe durata vieţii, dar depinde şi de durata cotizării, pe bază de calcule actuariale”.

Potrivit Hotnews, Autorităţile ar lua în calcul şi schimbarea de la plata integrală din prezent la plată integrală doar în situaţii “excepţionale”, referitoare probabil la participanţi cu contribuţie de 1-2 ani.

Luni, 10 ianuarie 2022, Radu Crăciun, preşedinte BCR Pensii şi preşedinte APAPR spunea la Emisiunea ZF Deschiderea de Astăzi că nu are noutăţi cu privire la legea pensilor private. “Din câte ştiu există un proiect care este în stadiul final. Normal el trebuie să fie înaintat Ministerul Muncii iar Ministerul este cel care ar putea fi iniţiator şi cel care l-ar promova în Parlament”.

Radu Crăciun a spus că plăţile se fac în acelaşi regim ca în ultimii ani, în sensul în care există această opţiune fie a încasării sumei integrale, fie a unei plăţi eşalonate pe maxim cinci ani.

“Noutatea care schimbă semnificativ contextul este această impozitare pentru contribuţiile la asigurările de sănătate, în cazul sumelor care depăşesc 4.000 de lei, care înrăutăţeşte dintr-o dată condiţiile fiscale pentru plata unică. Fiind mai mare, plăţile unice au şanse mai mari să depăşească 4.000 de lei. Deci ar putea apărea un impozit suplimentar în cazul plăţilor unice de peste 4.000 de lei. Aşa că valoarea netă efectiv încasată ar putea să fie mai mică decât în trecut, fiind un stimulent în plus pentru cei care ar dori să îşi optimizeze fiscal încasările şi să ia în considerare plăţile eşalonate”.

Pe de altă parte, dacă noul Guvern, condus de Nicolae Ciucă, se va ţine de cuvânt şi va majora contribuţia la Pilonul II de pensii private la 4,75% din venitul brut lunar, faţă de 3,75% cât este în prezent, atunci viramanetele lunare către fondurile de pensii private s-ar majora cu 27%, adică circa 230 milioane de lei în plus în fiecare lună.

“Creşterea contribuţiilor către Pilonul II de pensii cu un punct procentual de la 3,75%, cât este în prezent, după transferul contribuţiilor sociale în sarcina angajaţilor, până la 4,75% în 2024”, se arată în programul de guvernare.

Astfel, potrivit calculelor realizate de Ziarul Financiar, cele şapte fonduri de pensii private din România – cei mai mari investitori ai bursei locale şi care au câteva milioane de salariaţi ca şi participanţi, vor avea viramanente lunare de circa 1,065 miliarde de lei.

Ar fi pentru prima oară din 2008 încoace, adică la înfiinţatarea sistemului de pensii private din România, când viramentele ar sparge pragul de 1 mld. lei. Spre comparaţie, cele mai recente date ale ASF arată viramente de 841 mil. lei în octombrie, 791 mil. lei în septembrie, 842 mil. lei în august.