STUDIU DE CAZ. Multinaţionalele susţin că închid fabricile pentru eficientizare, dar ce spun cifrele: Colgate-Palmolive făcea profit de 10-20 de ori mai mare în România când avea şi producţie, faţă de astăzi când doar importă

„Compania Colgate-Palmolive şi-a declarat intenţia de a consolida producţia de produse de curăţat din Europa de Est. Acest anunţ face parte din programul de reorganizare al activităţii, program ce va eficientiza şi întări operaţiunile companiei. Ca urmare a acestui proces, fabrica din Braşov va fi închisă, producţia urmând să fie transferată la fabricile companiei din Polonia.” Acesta a fost mesajul transmis în primăvara lui 2008 de oficialii grupului Colgate-Palmolive pentru a anunţa închiderea fabricii de pastă de dinţi din Braşov. Acest moment marca pe de-o parte exitul gigantului american din producţie în România, iar pe de altă parte parafa închiderea ultimei fabrici mari de pastă de dinţi de pe plan local. În anii ce au urmat, au apărut câteva iniţiative de mici dimensiuni pe această piaţă, mai degrabă afaceri de la zero, ce mizează pe bunuri de nişă. Astfel, chiar şi după aproape 14 ani de la acel moment, România nu are încă o fabrică mare de pastă de dinţi.

Printre motivele invocate atunci de oficialii Colgate-Palmolive se numără eficientizarea afacerii, însă cifrele de business din România spun o altă poveste.

Gigantul american Colgate-Palmolive, ce deţine astăzi pe plan local doar activităţi de import şi distribuţie de produse de igienă orală şi de îngrijire personală, a obţinut în 2020, ultimul an pentru care există date publice, afaceri de 307,6 mil. lei, un nivel maxim record, şi un profit net de 6,3 milioane de lei, arată datele publice. Astfel, marja de profit în primul an de pandemie a fost de doar 2%.