Greşeşte BCE din nou? Facturile exorbitante la energie riscă să deraieze creşterea economiei europene, exact lucrul pe care BCE încearcă să-l evite prin refuzul de a majora dobânzile pentru a stopa scumpirile

Autor: Catalina Apostoiu 19.01.2022

Milioane de europeni şi-au văzut costurile la energie crescând până la cer odată cu falimentul furnizorilor din cauza scumpirii dramatice a gazelor sau cu deciziile acestora de a trece mai departe costurile către clienţi.

Cheltuielile în creştere pe încălzire, iluminat sau carburanţi pun presiune pe bugetele multor gospodării şi şubrezesc aşteptările că limitările din pandemie vor fi urmate de un boom economic bazat pe consum, scrie Reuters.

În 2020, gospodăriile din zona euro au cheltuit în medie 1.200 de euro pe electricitate şi gaze, iar această cifră este aşteptată să urce la 1.850 de euro în acest an, potrivit analiştilor BofA, în condiţiile în care tensiunile geopolitice împing şi mai sus preţurile gazelor naturale.

În 2022, cheltuielile de consum ar fi trebuit să reprezinte motorul creşterii economice după doi ani de lockdownuri şi disponibilizări. Însă cos­turile mai mari cu energia ce apasă asu­pra consumatorilor aduc orice ast­fel de estimări sub semnul întrebării.

În mod tipic, energia reprezintă uşor peste 6% din consumul privat din zona euro, însă procentul ar putea urca la 8-10% ca urmare a creşterii preţurilor, potrivit esti­mărilor ING.

Impactul asupra creşterii econo­mice va fi probabil unul semnificativ.

În Italia, de exemplu, preţurile gazelor şi electricităţii vor şterge 2,9% din consumul gospodăriilor în acest an şi 1,1% din PIB dacă se vor menţine la nivelurile actuale, potrivit firmei de consultanţă Nomisma Energia. În Spania, situaţia este şi mai dramatică, economiştii BBVA estimând impactul asupra creşterii la 1,4% în acest an.

În Germania, Institutul RWI estimează că cheltuielile consu­ma­to­rilor nu vor depăşi probabil nivelurile de dinaintea crizei până în T2/2022. Franţa este o excepţie parţială, guvernul ţării limitând creşterea preţurilor electricităţii la 4%. Şi alte guverne au luat măsuri similare, însă acestea nu vor compensa probabil decât un sfert din creşterea de 54% a facturilor la energie faţă de 2020, potrivit estimărilor BofA.

Unii oameni au început deja să-şi strângă cureaua.

În acest context, apar semne de întrebare dacă BCE nu greşeşte cumva în decizia de a nu majora dobânzile, de teama de a nu afecta creşterea economică.

Majoritatea băncilor centrale au început deja să-şi retragă politicile de stimulente generoase, însă BCE, încă afectată de criticile că a majorat dobânzile prea devreme în criza trecută, este mai reticentă decât majoritatea să-şi restrângă susţinerea.

Totuşi, dacă va aştepta prea mult, banca riscă să-şi piardă credibilitatea şi să obstrucţioneze revenirea economiei după pandemia de coronavirus.

Traderii au pariat recent pe o majorare cu 10 puncte bază a dobânzilor de către BCE chiar în septembrie, prima dată când o astfel de decizie este previzionată pentru luna respectivă de la apariţia omicron, notează Bloomberg. Traderii s-au repoziţionat mai apoi pentru o majorare de 1- puncte bază până în octombrie, urmată de două majorări similare în februarie şi martie 2023.