Business internaţional. Cum ar influenţa invazia Ucrainei pieţele globale, de la gaze naturale şi aur la acţiuni şi preţul dolarului

Ameninţarea reprezentată de un nou conflict militar în Europa nu a afectat extrem de mult pieţele financiare, cel puţin până acum, însă investitorii sunt pregătiţi să acumuleze active de refugiu în cazul în care Rusia va ataca într-un final Ucraina, potrivit MarketWatch.

Recent, Departamentul de Stat din Statele Unite le-a ordonat cetăţenilor americani din Ucraina să părăsească imediat ţara, iar Regatul Unit a acuzat Kremlinul că ar vrea să instaleze un lider prorus la conducerea Ucrainei. Moscova a negat acuzaţiile. Presa internaţională scria zilele trecute că preşedintele Joe Biden ia în considerare trimiterea câtorva mii de militari americani, alături de echipament naval şi aerian, în Europa de Est.

De asemenea, mai mulţi diplomaţi din SUA şi Rusia s-au întâlnit vinerea trecută în Geneva, însă discuţiile au progresat slab, oficialii promiţând să oprească la un moment dat criza. Anexarea peninsulei Crimeea în 2014 a creat valuri de volatilitate, însă nu atât de mari încât să dezechilibreze considerabil pieţele globale, spune Steve Barrow, head of G-10 strategy al Standard Bank. 

Totuşi, investitorii nu se pot baza pe o reacţie asemănătoare în cazul unei invazii în toată regula. Rolul Rusiei de furnizor de gaze naturale pentru Europa de Vest înseamnă că preţurile la energie ar putea declanşa valuri de volatilitate de-a lungul pieţelor financiare. Astfel, este posibil ca un conflict ucraineano-rus să cauzeze o creştere a preţurilor gazelor naturale, chiar dacă efectele din piaţă pot fi resimţite pe termen scurt. Ulterior, volatilitatea declanşată de industria energiei ar putea duce la creşteri pentru dolarul american prin raport cu moneda unică europeană, scriu strategii băncii elveţiene ING. „Orice intensificare ar trebui să creeze efecte pozitive pentru dolar, prin prisma faptului că dependenţa Europei faţă de exporturile de energie rusească ar ieşi tot mai mult la iveală”, spun strategii.

Cererea pentru active sigure ar creşte semnificativ, notând în acest sens titlurile americane de trezorerie, dolarul, yenul japonez şi francul elveţian. De asemenea, aurul – care a crescut săptămâna trecută – ar putea înregistra creşteri, „deşi evoluţia sa este mai greu de prezis şi probabil va depinde de puterea dolarului”, adaugă Barrow. Un dolar aflat în creştere, care poate constitui un factor negativ pentru mărfurile evaluate prin intermediul monedei americane, ar lăsa metalul preţios în situaţia în care s-ar chinui să beneficieze de pe urma conflictului. Pieţele financiare se confruntă cu un început de an volatil. în Statele Unite, indicele Nasdaq Composite a suferit o corecţie de 14% faţă de maximul atins în noiembrie, iar S&P 500 a avut cea mai slabă săptămână din martie 2020, adică de la declararea pandemiei de coronavirus. Dow Jones a raportat o scădere de 4,6% între 17 şi 21 ianuarie, cel mai pronunţat declin din octombrie 2020. Evoluţia a fost atribuită în mare parte aşteptărilor privind majorarea ratelor dobânzilor de către Rezerva Federală, fiind influenţată mai puţin de actualul context geopolitic.

Analiştii se aşteaptă ca Fed-ul să fie mai agresiv în ceea ce priveşte creşterea dobânzilor decât se anticipase anterior, înăsprind astfel politica monetară drept răspuns în faţa inflaţiei. În situaţia în care tensiunile de la nord de graniţă ar rezulta într-o confruntare armată clasică, investitorii cu aversiune faţă de risc ar căuta imediat un refugiu, iar obligaţiunile ar putea scădea brusc, scrie MarketWatch. Investitorii se aşteaptă la noi perioade de volatilitate, fapt reflectat şi în contractele futures din indicele Cboe Volatility, a cărui recentă performanţă a fost masiv influenţată de declaraţiile Rezervei Federale şi mişcările efectuate de Federaţia Rusă. ETF-ul VanEck Russia, care replică dinamica celor mai lichide companii incluse în indicele de referinţă al bursei din Moscova, RSX, s-a depreciat cu 14% în ianuarie şi a scăzut cu 30% prin raport cu maximul ultimilor nouă ani, atins în luna octombrie. Privind pieţele de capital, concluziile trase în urma anterioarelor crize politice spun că investitorii nu ar trebui să îşi vândă din participaţii pe fondul panicii. 

Din 28 de crize politice şi economice care au avut loc în cele şase decenii de dinaintea atacurilor din 11 septembrie 2001, în 19 cazuri indicele Dow Jones era pe plus la şase luni de la declanşarea crizei, conform datelor grupului de cercetare Ned Davis. în medie, câştigurile la şase luni de la declanşarea celor 28 de crize au fost de 2,3%. În urma atacurilor de la World Trade Center din 2001, care au închis pieţele americane timp de câteva zile, indicele Dow a întrecut nivelul atins pe 10 septembrie în doar şase săptămâni.