Migraţia populaţiei către suburbii sau localităţi din jurul marilor oraşe accelerează. Gabriel Blăniţă, Colliers: În următorii doi ani, pentru fiecare locuinţă din oraş se vor livra 3 locuinţe în zona metropolitană

Lucrul de oriunde şi distanţarea socială împusă de pandemia de COVID-19 au condus la o tendinţă de migraţie a populaţiei către zone mai liniştite din suburbii sau localităţi din jurul marilor oraşe, cu efecte importante asupra pieţei rezidenţiale.

Acest trend va accelera în anii următori, fapt ilustrat de suprafeţele autorizate în oraşe versus zonele metropolitane, potrivit lui Gabriel Blăniţă, Associate Director Valuation & Advisory Services la Colliers România.

„Dacă în prezent, pentru fiecare locuinţă livrată în oraş sunt livrate 2 locuinţe în zona metropolitană, în următorii 2 ani, pentru fiecare locuinţă din oraş se vor livra 3 locuinţe în zona metropolitană”, previzionează Gabriel Blăniţă.

O altă tendinţă pe piaţa rezidenţială locală este construcţia de ansambluri destinate exclusiv închirierii.

Astfel, pe măsură ce ecartul dintre rată şi chirie se reduce, pe fondul creşterii preţurilor pe piaţă şi a înăspririi condiţiilor de creditare, consultanţii Colliers observă o cerere din ce în ce mai mare pentru chirii. Această cerere a fost satisfacută până în prezent de mici investitori care achiziţionau pachete de apartamente şi le scoteau pe piaţa de închiriere, dar acum începe să atragă şi atenţia jucătorilor mari.

„Suntem în discuţii cu mai mulţi dezvoltatori şi investitori privind construcţia de ansambluri destinate exclusiv închirierii în câteva zone din Bucureşti şi am asistat recent la o tranzacţie de teren pentru un astfel de proiect”, adaugă Gabriel Blăniţă.

O altă realitate de business este că, pentru prima dată din 2015 încoace, nivelul salariilor din România a crescut cu o rată atât sub cea a inflaţiei, cât şi sub cea a creşterii preţurilor rezidentiale.

Evoluţia de până în 2020 a făcut ca Bucureştiul să fie una din capitalele cu cele mai accesibile locuinţe din UE, alături de Sofia, raportat la nivelul salariului mediu. Astfel, dacă la începutul anului 2021 era nevoie de cca 7,5 ani de salariu mediu pentru a cumpăra apartamentul mediu, acum vorbim de o perioada de cel puţin 8 ani.

„Prin urmare, ne aşteptam ca în următorii doi ani, o perioadă caracterizată de o inflaţie ridicată şi de o creştere a dobânzilor faţă de minimele istorice din 2020, această evoluţie să continue şi să avem locuinţe mai puţin accesibile din punct de vedere al preţului”, mai spune Gabriel Blăniţă.

Consultanţii Colliers estimează că al doilea an pandemic s-a încheiat cu un total de aproximativ 50.000 apartamente tranzacţionate în Capitală, cu mai bine de 40% peste nivelul din 2020.

La nivel naţional, deşi contextul pandemiei a încetinit ritmul de noi livrări, ca urmare a scăderii suprafeţelor autorizate în timpul stării de urgenţă din primăvara lui 2020, piaţa rezidenţială a prins avânt, iar în primele 10 luni ale lui 2021 suprafaţa totală autorizată de către dezvoltatori atinsese deja 10,1 milioane de metri pătraţi, aproape cât nivelul întregului an 2020, ceea ce înseamnă că sectorul rezidenţial se îndreaptă spre noi maxime de livrare anul acesta.

În total, anul trecut au fost livrate locuinţe cu o suprafaţă totală de 8 milioane de metri pătraţi la nivel naţional, în uşoară scădere faţă de cei circa 8,4 milioane de metri pătraţi livraţi în 2020.

Chiar dacă în primele nouă luni ale lui 2021 s-au construit 49.621 locuinţe în toată ţara, cu 1.131 locuinţe mai multe comparativ cu aceeaşi perioadă din 2020, această uşoară creştere este mai degrabă conjuncturală, consideră consultanţii Colliers, pentru că începând cu al doilea trimestru din 2020 au intrat în vigoare primele măsuri de restricţionare în urma izbucnirii pandemiei, ceea ce a avut ca efect întârzierea unor şantiere

„La nivel naţional, numărul de locuinţe nou construite se situează în jurul 67.000 unităţi în 2021, similar cu 2020. Observăm însă o schimbare în dinamica livrărilor în marile oraşe versus zona metropolitană. În primele 9 luni ale lui 2021 s-au livrat cu 459 mai puţine unităţi în mediul urban (-1,4%), pe când în mediul rural s-a înregistrat o creştere a livrărilor cu 1.590 de unităţi (Ă9%). Această diferenţă este şi mai mare dacă luăm în considerare faptul că trei din cele mai dinamice localităţi din zona metropolitana a Bucureştiului - Voluntari, Bragadiru şi Popesti Leordeni - sunt incluse în mediul urban”, explică Gabriel Blăniţă.

În topul celor mai mari suburbii din România se află localităţile Voluntari, Bragadiru, Berceni, Popeşti Leordeni şi Chiajna din vecinătatea Capitalei, dar şi Floreşti, Baciu, Apahida, Chinteni şi Jucu, de lângă Cluj-Napoca, urmate de localităţile Rediu, Miroslava, Valea Lupului, Barnova şi Ciurea, din jurul Iaşului.

După numărul de locuinţe livrate în 2020, în topul suburbiilor din România este localitatea Giroc (1.844 de unităţi), din Timiş, urmată de Floreşti (1.626 unităţi) şi Bragadiru (1.283 unitati). Conform datelor din piaţă, în 2021 topul suburbiilor metropolitane a fost dominat însă de Voluntari, Floreşti şi Giroc.