Ce puteţi citi în noul număr al Business MAGAZIN: Proiecte de 100 mil. euro transformă Olimpul în cea mai fierbinte destinaţie de la mare şi cum a ajuns un preot-antreprenor să se bată cu multinaţionalele

Operatorul american de call-centere Sykes caută 70 de oameni pentru biroul din Cluj-Napoca

LaurenŢiu Cotu -

ZF Transilvania

Furnizorul de soluţii de ma­nage­ment şi servicii BPO Sykes Entre­prises Eastern Europe, parte a grupului ame­ri­can Sykes, are disponibile în pre­zent 70 de locuri de muncă pen­tru biroul din Cluj-Na­poca, po­trivit infor­ma­ţiilor de pe site-ul Agenţiei Ju­de­ţe­ne pen­tru Ocu­pa­rea Forţei de Mun­că (AJOFM) Cluj. Com­pania ca­ută 70 de oa­meni pen­tru joburi de func­ţio­nar in­for­maţii cli­enţi, conform AJOFM Cluj.

Sykes a ajuns în 2020 la un număr mediu de 1.734 de an­gajaţi, potrivit datelor publice exis­tente. Pe piaţa lo­ca­lă, Sykes are birouri în Cluj-Napoca, Sibiu, Braşov şi Oradea. Un angajat într-un depar­ta­ment de call-center ca­re oferă servicii doar în limba ro­mâ­nă poate câştiga un salariu de pâ­nă la 2.000 de lei, însă venitul poate varia dacă candidatul cu­noaşte şi o limbă stră­ină rară, pre­cum olandeza sau da­ne­za, depăşind şi 1.000 de euro pe lună, conform unor in­for­ma­ţii ante­rioare.

Compania BPO Sykes Entre­prises Eastern Eu­rope, par­te a grupului ame­rican Sykes, a avut în 2020 o cifră de afa­ceri de 168,7 mil. lei (35 mil. euro) şi un pro­fit net de 21,3 mil. lei (4,4 mil. eu­ro), potrivit datelor de la Ministerul Finan­ţelor Publice.

Grupul american Sykes a intrat pe piaţa locală în anul 2010, cu un spaţiu de 1.800 mp închiriat în clădirea de birouri Sigma Center din Cluj, dezvoltând pro­iecte pentru Sam­sung.

Mai multe detalii pe zfcorporate.ro

Compania Samsung a lansat în luna aprilie a anului 2019 un serviciu de asistenţă şi suport nonstop pentru clienţii de pe pia­ţa locală care au smartphone-uri şi gad­geturi purtabile ale companiei, furnizarea serviciului fiind externalizată către compania Sykes Enterprises Eastern Europe.

Un fond danez de pensii vinde acţiunile investite în

Wizz Air în urma unui scandal cu rădăcini în România

l Acţiunile în valoare de 3 milioane de dolari deţinute de fondul danez de pensii AkademikerPension la Wizz Air sunt vândute ca urmare a faptului că operatorul aerian nu le permite angajaţilor să formeze sindicate. Scandalul a pornit în România în 2014.

Adelina Mihai

Fondul danez de pensii Akademi­kerPen­sion, care gestionează active în valoare de 23 mld. dolari, vinde acţiunile investite în operatorul aerian low-cost Wizz Air, în valoare de 3 mil. do­lari.

Motivul acestei decizii este „abuzul Wizz Air asupra drep­turilor omu­lui şi asupra dreptu­rilor anga­jaţilor“, spun ofi­cialii Akademi­kerPen­sion. Scandalul are rădăcini în România: în 2014, Wizz Air a fost amendată de instanţă după ce 19 an­gajaţi români au fost concediaţi la scurt timp după ce şi-au făcut sindicat.

„În urma discuţiilor cu managementul com­paniei, nu am primit asigurări că vor iniţia schimbările pe care le-am solicitat în ce­ea ce priveşte problemele legate de drep­tu­rile omului şi ale muncii. (...) Com­porta­men­tul conducerii intră în conflict cu drep­turile omului şi ale muncii, aşa cum sunt subli­niate, printre altele, de principiile direc­toa­re ale ONU privind afacerile şi drepturile omu­lui. Riscul de a fi asociaţi cu o încălcare cla­ră şi persistentă a politicii noastre de in­vestiţii responsabile este pur şi simplu prea ma­re dacă rămânem cu această investiţie. Excluderea este ultimul instrument pe care îl avem la dispoziţie. Dacă nu suntem pregătiţi să-l folosim, nu avem nicio pârghie atunci când, ca investitor, încercăm să influenţăm com­paniile să-şi schimbe cursul în astfel de situa­ţii. Prin urmare, Wizz Air este acum exclus din universul nostru investiţional“, a de­clarat Jens Munch Holst, CEO al AkademikerPension.

Într-un comunicat trimis de Akade­mi­kerPen­sion se precizează că manage­men­tul Wizz Air a refuzat în mod repetat să recu­noască libertatea angajaţilor de a-şi for­ma sindicate şi de a participa la negocieri colec­tive în state precum România, Ucraina, Norvegia şi Italia.

Mai multe detalii pe zfcorporate.ro

La finalul anului trecut, un număr de 14 investitori, printre care se află AkademikerPension şi compania britanică Ardevora Asset Management, au cerut într-o scrisoare transmisă către  Wizz Air să permită formarea sindicatelor în companie. Informaţia, relatată de agenţia de presă Reuters, venea în contextul în care investitorii susţin că drepturile angajaţilor Wizz Air sunt încălcate. Aceştia au ameninţat că îşi retrag investiţia dacă oficialii Wizz nu le îndeplinesc cererile.

Rădăcinile acestei situaţii vin din România, când, în 2014, 19 angajaţi ai Wizz Air din România au format sindicatul Aerolimit Professional, iar la scurtă vreme după aceea au fost concediaţi. O parte dintre angajaţi au contestat în instanţă decizia şi au câştigat. Cel mai mediatizat caz a fost cel al lui Mircea Constantin, însoţitor de zbor şi liderul de sindicat al Aerolimit Professional (sindicatul format în cadrul Wizz Air România), care a câştigat în instanţă şi care a fost reangajat, iar acum este şi reprezentantul în România al Flight Personnel Union (FPU), comunitatea angajaţilor din industria aviaţiei.

În România lucrează circa 1.000 de angajaţi în cadrul Wizz Air în prezent. Oficialii companiei au precizat, într-un răspuns transmis către ZF la finalul anului trecut, că, în perioada de vârf a pandemiei, au trebuit să renunţe la aproximativ 1.000 de angajaţi din totalul celor 5.000, dar că totuşi i-au reangajat pe mulţi dintre aceştia şi au revenit la un efectiv de peste 5.000 de colegi în prezent. Wizz Air este listată la Bursa din Londra şi are o capitalizare de circa 5 miliarde de lire sterline (6,7 mld. dolari).

Wizz Air este listată la bursa din Londra şi are o capitalizare de circa

5 mld. lire sterline

(6,7 mld. dolari).